Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat la Timișoara o serie de măsuri ferme împotriva medicilor din sistemul public care sunt prinși că își desfășoară activitatea în mediul privat în timpul programului de lucru din spitalele de stat. Oficialul a declarat că, în astfel de cazuri, contractul de muncă ar trebui desfăcut, subliniind că fenomenul generează pierderi de „sute de milioane de lei pe an” și afectează grav funcționarea sistemului medical public din România.
Declarațiile ministrului vin într-un context tensionat, marcat de discuții despre reforma finanțării sistemului sanitar, despre concediile medicale fictive și despre relația dintre sectorul public și cel privat în sănătate.
Ministrul a explicat că se referă în special la situațiile în care medici angajați în spitale publice părăsesc unitatea medicală înainte de finalul programului pentru a merge să consulte sau să opereze pacienți în cabinete sau clinici private.
„Mă refer la cei care pleacă la ora 11:00 de la spitalul public, la cabinetul privat și de cele mai multe ori împreună cu pacientul. Dacă nu încetăm cu acest fenomen care ne costă multe sute de milioane de lei pe an, sistemul de sănătate nu are cum să se facă bine”, a declarat Alexandru Rogobete.
Oficialul a precizat că nu este împotriva practicii ca un medic să activeze și în sistemul privat, dar doar după finalizarea programului de lucru din spitalul public.
„Medicul, după programul de la public, are dreptul să facă ce vrea cu profesia lui. Dar nu este corect ca în timpul programului de la public să activeze în programul de la privat”, a subliniat ministrul.
Ministrul Sănătății a anunțat că își asumă desfacerea contractelor de muncă pentru medicii care vor fi prinși că încalcă programul de lucru din spitalele publice.
„Eu îmi asum să desfac contractul de muncă al medicului care este prins în timpul programului de lucru la public, în altă zonă decât în cabinetul său din spital”, a afirmat Rogobete.
Această poziție marchează una dintre cele mai dure luări de atitudine din ultimii ani față de practica dublului angajament public-privat în condiții controversate. Până în prezent, sancțiunile aplicate în astfel de cazuri au fost rare și, de multe ori, limitate la avertismente sau cercetări disciplinare interne.
Pe lângă măsura concedierii în caz de abatere, ministrul a anunțat o modificare legislativă care va viza medicii din sistemul public care solicită scutire de gărzi pe motive medicale.
Conform noii prevederi anunțate, un medic care beneficiază de scutire de gardă în spitalul public nu va mai putea profesa în mediul privat în afara programului, dacă invocă probleme de sănătate care îl împiedică să efectueze gărzi.
„Se mai introduce o măsură nouă, în curând: cine are scutire de gardă, nu mai are voie prin lege, își pierde dreptul de liberă practică (în privat, n.r.), dacă după orele de program din sistemul public este fără activitate medicală, pentru a proteja un om care are probleme de sănătate să se recupereze mai repede”, a explicat ministrul.
Practic, dacă un medic susține că are o afecțiune care nu îi permite să efectueze gărzi, nu va mai putea, în același timp, să desfășoare activitate medicală intensivă în sectorul privat.
Declarațiile ministrului au fost făcute și în contextul unui caz mediatizat la Constanța, unde, potrivit oficialului, aproximativ 75% dintre medicii unei unități medicale aveau scutire de gardă pe motiv de lombosciatică.
„Toți aveau activitate operatorie în privat”, a spus ministrul, sugerând o contradicție între incapacitatea invocată pentru activitatea din spitalul public și activitatea desfășurată în sistemul privat.
Acest exemplu a fost invocat pentru a justifica necesitatea unei reglementări clare și unitare la nivel național privind scutirile medicale și compatibilitatea acestora cu activitatea profesională desfășurată în alte unități.
Declarațiile ministrului Alexandru Rogobete se înscriu într-un demers mai amplu de reformare a sistemului sanitar. Oficialul a susținut în repetate rânduri că este nevoie de reguli clare, aplicate unitar, pentru a evita conflictele de interese și pierderile financiare din sistemul public.
În opinia sa, fenomenul transferului pacienților din spitalele publice către cabinete private, în timpul programului de stat, generează nu doar pierderi bugetare, ci și inechități în accesul la servicii medicale.
Pacienții care nu își permit consultații sau intervenții în privat riscă să fie dezavantajați, în timp ce resursele publice – salariale și logistice – sunt afectate de absența medicilor.
Măsurile anunțate ar putea genera reacții puternice din partea corpului medical și a organizațiilor profesionale. Mulți medici susțin că sistemul public este subfinanțat, iar salariile, deși majorate în ultimii ani, nu reflectă întotdeauna volumul și complexitatea muncii depuse.
Pe de altă parte, opinia publică a reacționat frecvent critic la situațiile în care pacienții sunt redirecționați către clinici private sau în care programul din spitalele publice nu este respectat.
Introducerea unor sancțiuni clare, inclusiv concedierea, ar putea avea un efect de descurajare, dar și riscul de a accentua tensiunile dintre administrație și personalul medical.
Ministrul a estimat că fenomenul plecărilor în timpul programului și al dublului standard în cazul scutirilor de gardă generează pierderi de „sute de milioane de lei pe an”. Deși nu au fost prezentate cifre detaliate, argumentul central este că statul plătește salarii pentru un program care nu este respectat integral.
Într-un sistem deja supus presiunii bugetare, cu deficit de personal și liste de așteptare, fiecare oră de activitate neefectuată în spitalul public poate însemna întârzieri în diagnostic, tratament sau intervenții chirurgicale.
Pentru ca măsurile anunțate să devină aplicabile, este necesară modificarea cadrului legislativ. Ministrul a precizat că noile prevederi vor fi introduse în lege, fără a oferi un calendar exact.
De asemenea, implementarea efectivă va depinde de mecanismele de control și de colaborarea dintre Ministerul Sănătății, managerii de spitale și autoritățile competente.
Prin declarațiile făcute la Timișoara, ministrul Alexandru Rogobete transmite un semnal clar că intenționează să abordeze frontal una dintre cele mai controversate probleme din sănătatea publică: relația dintre activitatea din spitalele de stat și practica medicală privată.
Concedierea medicilor prinși că lucrează la privat în timpul programului public și restricționarea dreptului de liberă practică pentru cei cu scutiri de gardă reprezintă măsuri drastice, care pot remodela modul de funcționare al sistemului.
Rămâne de văzut dacă aceste propuneri vor trece testul dezbaterii publice și al avizelor legislative, dar dezbaterea despre responsabilitate, etică profesională și eficiența sistemului sanitar este deja deschisă
