Un nou val de controverse zguduie sistemul medical românesc, după ce Comisia pentru Sănătate din Senat, condusă de senatorul PSD Adrian Streinu-Cercel, a introdus amendamente care prevăd majorări salariale și reducerea programului de lucru pentru membrii conducerii spitalelor de stat. Propunerile apar într-un proiect legislativ care, paradoxal, își propune reformarea sistemului sanitar și eliminarea cheltuielilor nejustificate.
Modificările au fost incluse în proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 84/2025 și urmează să fie supuse votului în plenul Senatului, apoi dezbătute în Camera Deputaților.
Potrivit amendamentelor consultate, remunerația netă a membrilor comitetului director din unitățile sanitare publice ar urma să fie stabilită la un nivel cu 15% mai mare decât cel mai mare salariu din spitalul respectiv. În cazul managerului unității sanitare, majorarea ar fi și mai consistentă: 20% peste cel mai mare salariu din instituție.
În practică, acest lucru înseamnă că, într-un spital în care un medic primar are un salariu net ridicat, conducerea ar beneficia automat de un nivel salarial superior, independent de performanța managerială sau de rezultatele financiare ale unității.
Criticii acestor amendamente spun că măsura creează un mecanism de creștere automată a veniturilor conducerii, fără a introduce criterii clare de eficiență, transparență sau performanță administrativă.
Un alt amendament controversat vizează programul de lucru al membrilor comitetelor directoare. Concret, aceștia ar urma să beneficieze de reducerea programului cu patru zile pe lună, fără afectarea drepturilor salariale.
Această prevedere este interpretată de unii specialiști drept o formă mascată de acordare a unor zile suplimentare de concediu sau de relaxare a normei de muncă, într-un context în care sistemul sanitar public se confruntă cu lipsă de personal medical și cu presiune crescută în multe spitale.
În timp ce cadrele medicale din secții reclamă supraîncărcarea programului și lipsa resurselor, conducerea spitalelor ar urma să beneficieze de mai mult timp liber, fără diminuarea remunerației.
Ironia situației constă în faptul că aceste amendamente au fost introduse într-un proiect de lege care are ca obiectiv reformarea sistemului public de sănătate și reducerea cheltuielilor nejustificate.
Guvernul a promovat Ordonanța de Urgență nr. 84/2025 ca parte a unui pachet mai amplu de modernizare și eficientizare a administrației publice, inclusiv în domeniul sanitar. În acest context, majorarea veniturilor pentru conducerea spitalelor ridică întrebări privind coerența reformei.
Susținătorii amendamentelor ar putea argumenta că managerii de spitale au responsabilități complexe și că atragerea unor profesioniști competenți necesită stimulente financiare competitive. Totuși, criticii subliniază că orice creștere salarială ar trebui corelată strict cu indicatori de performanță măsurabili.
Comisia pentru Sănătate din Senat este condusă de Adrian Streinu-Cercel, fost director al Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București și una dintre cele mai influente figuri din sistemul medical românesc.
Experiența sa managerială este vastă, iar poziția sa în structurile de decizie legislative îi conferă un rol important în modelarea politicilor de sănătate publică. Totuși, tocmai această influență generează controverse atunci când amendamentele par să favorizeze conducerea spitalelor, categorie din care și el a făcut parte.
Raportul comun prin care au fost adoptate amendamentele a fost întocmit de Comisia pentru Sănătate și Comisia pentru Învățământ, condusă de senatorul USR Ștefan Pălărie.
Din perspectivă bugetară, majorările salariale pentru conducerea spitalelor ar putea genera un efect de domino în sistem. Creșterea nivelului maxim de salarizare într-o unitate ar atrage automat creșterea remunerației conducerii.
Într-un sistem sanitar finanțat preponderent din fonduri publice, orice ajustare salarială trebuie analizată atent în raport cu sustenabilitatea bugetară. În ultimii ani, bugetul sănătății a crescut semnificativ, dar spitalele continuă să raporteze lipsuri în infrastructură, echipamente și personal medical.
În acest context, opinia publică este sensibilă la orice inițiativă care poate fi percepută drept privilegiu acordat elitelor administrative.
Deși proiectul nu a ajuns încă la votul final, dezbaterea publică este deja intensă. Sindicatele din sănătate ar putea solicita clarificări privind criteriile de performanță pentru conducerea spitalelor, în timp ce organizațiile civice ar putea cere transparență totală privind impactul bugetar.
Un alt aspect relevant este percepția publică asupra echității în sistem. Într-o perioadă în care se discută despre eficientizarea cheltuielilor publice și despre combaterea risipei, orice creștere salarială pentru conducere poate alimenta tensiuni sociale.
Proiectul de lege privind aprobarea OUG nr. 84/2025 urmează să fie dezbătut și votat în plenul Senatului. Ulterior, va ajunge la Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz.
Este posibil ca în etapa dezbaterilor parlamentare să fie propuse amendamente suplimentare sau chiar să fie eliminate prevederile controversate, în funcție de presiunea publică și de negocierile politice.
Sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea
