Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, anunță una dintre cele mai ambițioase reforme din ultimii ani în sistemul sanitar românesc: deschiderea pieței asigurărilor de sănătate către competiție reală, prin permiterea accesului caselor private la fondurile provenite din contribuțiile obligatorii ale românilor.
Miza este uriașă: spargerea monopolului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) și restructurarea profundă a modului în care sunt finanțate serviciile medicale.
Declarațiile au fost făcute într-un context mai larg de reformă a finanțării sănătății, ministrul susținând că infrastructura nouă sau investițiile punctuale nu pot salva sistemul dacă mecanismul de finanțare rămâne rigid și centralizat.
În prezent, Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este administrat exclusiv de CNAS, iar contribuțiile obligatorii plătite de salariați și de persoanele cu venituri independente sunt colectate și distribuite prin acest mecanism unic.
Potrivit ministrului Rogobete, această structură monopolistă frânează competiția și eficiența.
„Faptul că există un monopol prin CNAS înseamnă că nu putem vorbi de o competiție”, a declarat ministrul Sănătății.
El susține că adevărata reformă a sistemului medical românesc nu este doar construcția de spitale sau modernizarea secțiilor, ci schimbarea radicală a modului în care sunt finanțate serviciile de sănătate și organizate asigurările.
Alexandru Rogobete invocă modele funcționale din Franța, Germania, Belgia, Spania și Israel, unde sistemele de asigurări de sănătate sunt plurale, iar cetățenii pot alege între mai multe case de asigurări.
În aceste țări:
-
contribuția este colectată centralizat,
-
însă pacientul poate opta pentru casa de asigurări dorită,
-
competiția nu este pe preț, ci pe servicii și beneficii.
Ministrul consideră că modelul israelian este cel mai ușor de adaptat României. În acest sistem, contribuțiile sunt colectate de stat, iar apoi distribuite către casa de asigurări aleasă de contribuabil.
„Nu casa va colecta, ci statul va colecta. Casa va plăti serviciile medicale, iar statul va rambursa ulterior”, explică Rogobete.
Astfel, riscul unui „faliment de tip RCA” ar fi limitat, întrucât fondurile nu ar fi gestionate direct de entitățile private fără control.
Dacă proiectul ar deveni realitate, contribuabilii ar putea alege:
-
să rămână în sistemul CNAS;
-
să opteze pentru o casă publică alternativă;
-
sau să aleagă o casă privată autorizată.
Competiția ar putea genera:
-
servicii mai rapide;
-
pachete suplimentare incluse în contribuția standard;
-
presiune pentru eficiență administrativă;
-
reducerea birocrației.
În teorie, competiția ar forța atât CNAS, cât și eventualele case private să îmbunătățească serviciile pentru a atrage și păstra asigurații.
Propunerea ar reprezenta a doua etapă majoră de deschidere a sistemului public către sectorul privat.
Prima schimbare importantă a avut loc în 1997, când laboratoarele private au început să primească decontări din fondurile CNAS. Ulterior, din 2020, spitalele și clinicile private au intrat în sistemul de decontare.
Din 2026, CNAS va elimina plafonul pentru analizele medicale decontate în laboratoarele private, extinzând și mai mult accesul privaților la fondurile publice.
Reforma propusă de Rogobete ar merge însă mai departe: nu doar furnizorii de servicii, ci și administratorii fondurilor ar putea deveni privați.
Ministrul susține că un sistem concurențial ar putea atrage „bani noi” în sănătate, reducând presiunea asupra bugetului de stat.
În prezent:
-
bugetul CNAS a crescut de la 40 de miliarde la 87 de miliarde de lei,
-
însă deficiențele persistă în multe spitale,
-
iar dezechilibrele regionale sunt majore.
Potrivit ministrului, fără o reformă structurală, sistemul riscă blocaje severe în următorii ani.
Alexandru Rogobete admite că schimbarea nu poate fi implementată peste noapte.
Reforma ar necesita:
-
modificări legislative complexe;
-
stabilirea unor criterii stricte de autorizare pentru casele private;
-
mecanisme solide de supraveghere financiară;
-
reglementări clare privind protecția fondurilor publice.
În plus, CNAS este o instituție cu influență administrativă majoră, iar orice reformă structurală va genera rezistență internă și dezbateri politice intense.
În paralel cu reforma finanțării, ministrul a comentat și declarația premierului Ilie Bolojan, potrivit căreia absolvenții facultăților de Medicină de stat ar trebui să rămână să lucreze în România o perioadă minimă după absolvire.
Rogobete a evitat o poziționare directă, subliniind însă că profesia de medic este reglementată la nivelul Uniunii Europene.
„Există o directivă prin care mobilitatea profesională între statele membre este asigurată”, a precizat ministrul.
Aceasta înseamnă că orice restricționare a libertății de circulație ar trebui să respecte legislația europeană, ceea ce limitează marja de manevră a statului român.
Propunerea lui Alexandru Rogobete deschide o dezbatere majoră despre viitorul sistemului sanitar românesc:
-
Este competiția soluția pentru eficientizarea serviciilor medicale?
-
Pot casele private gestiona responsabil fonduri publice?
-
Cum va fi protejat contribuabilul în cazul unui eșec financiar?
-
Va crește sau va scădea echitatea în accesul la servicii?
