Programul „Masă sănătoasă”, finanțat de Guvern pentru sprijinirea elevilor din medii vulnerabile, a devenit în județul Iași o sursă de controverse majore privind modul de cheltuire a banilor publici.
În loc să organizeze licitații transparente pe platforma națională SICAP, majoritatea primăriilor au ales proceduri proprii sau achiziții directe, negociind cu un singur ofertant. Rezultatul: un sandviș rece ajunge să coste 15 lei, deși valoarea reală a produselor din pachet este estimată la 4–5 lei.
În contrapondere, orașul Hârlău a organizat o procedură legală pe SICAP și a obținut un preț de aproximativ 8 lei per sandviș, aproape la jumătate față de restul județului. Diferența arată impactul direct al concurenței reale asupra banului public.
În primul semestru din 2025, județul Iași a primit 52 milioane de lei (circa 10,4 milioane de euro) pentru 23.541 de elevi incluși în program. În 2026, bugetul a fost majorat cu 30%, iar numărul beneficiarilor a crescut la peste 24.200 de elevi. Prețul maxim stabilit de Guvern pentru un pachet alimentar este de 16,5 lei (cu TVA).
În 99% dintre cazuri, masa caldă a fost înlocuită cu sandvișuri reci. Majoritatea conțin 70% pâine, câteva felii de salam sau șuncă și o garnitură minimală de legume. Costul real al ingredientelor nu depășește 4–5 lei, potrivit specialiștilor din industria alimentară.
Cu toate acestea, în zeci de localități prețul negociat a fost de 15 lei per porție, aproape de plafonul maxim. Explicația: lipsa competiției și evitarea platformei SICAP.
Legea achizițiilor publice obligă autoritățile locale să organizeze licitații transparente pe SICAP atunci când valoarea contractului depășește pragul de 270.120 lei pentru produse și servicii. Majoritatea contractelor din programul „Masă sănătoasă” depășesc acest prag.
Cu toate acestea, din 29 de contracte verificate din totalul de 48 entități incluse în program în județul Iași, doar două au fost organizate efectiv prin procedură publică pe SICAP. Restul au fost derulate prin:
-
proceduri proprii publicate doar pe site-urile primăriilor,
-
notificări de atribuire postate ulterior pe SICAP,
-
achiziții directe,
-
prelungiri de contracte din anii anteriori.
În multe cazuri, anunțurile au fost publicate doar pe site-urile locale, care nu sunt urmărite de operatorii economici interesați. Firmele specializate în catering monitorizează zilnic SICAP, nu site-urile celor aproape 2.800 de primării din România.
Rezultatul: negociere cu un singur ofertant și prețuri apropiate de maximul legal.
La Hârlău, autoritățile au organizat o licitație simplificată pe SICAP pentru două unități școlare – Școala Hârlău și Școala Pârcovaci. Valoarea estimată inițial a fost de 3,047 milioane de lei.
Au fost depuse patru oferte. După evaluare, contractul a fost atribuit pentru 1,6 milioane de lei.
În anul școlar 2025, pentru 1.280 de elevi și 175 de zile de curs, prețul rezultat a fost de 7,15 lei fără TVA per sandviș (aproximativ 8 lei cu TVA).
Diferența este semnificativă: aproape 50% mai puțin decât în majoritatea comunelor din județ.
Dacă toate primăriile ar fi organizat proceduri similare, cu concurență reală, bugetul alocat ar fi putut acoperi aproape dublul numărului de beneficiari – aproximativ 50.000 de elevi, în loc de 24.000.
Printre localitățile care au organizat proceduri proprii sau au apelat la negocieri directe se numără:
-
Al. I. Cuza – 546.128 lei, 15 lei/porție
-
Aroneanu – 558.066 lei, 15 lei/porție
-
Brăești – 514.000 lei, 15 lei/porție
-
Ciortești – 854.000 lei
-
Cozmești – 610.000 lei
-
Gorban – 691.000 lei
-
Grajduri – 838.350 lei
-
Mironeasa – 770.000 lei
-
Mogoșești – 1,052 milioane lei
-
Târgu Frumos – 1,1 milioane lei
În cazul unor comune precum Belcești sau Costuleni, nu există proceduri vizibile nici pe SICAP, nici pe site-urile oficiale, deși alocările depășesc sumele care impun licitație publică.
În alte cazuri, contractele au fost prelungite din anii anteriori, deși finanțarea și numărul de beneficiari au crescut.
Mai multe comune au utilizat achiziția directă, uneori aproape de plafonul legal sau chiar peste acesta:
-
Rediu – 300.000 lei pentru meniuri calde, peste pragul care impune licitație;
-
Dagâța – 79.000 lei pentru 3.960 meniuri calde, la 20 lei bucata;
-
Strunga – 193.000 lei, achiziție directă;
-
Moșna – 200.000 lei, 15 lei per porție.
Practic, contractele au fost fragmentate sau ajustate pentru a evita obligația organizării unei licitații publice transparente.
Potrivit surselor din cadrul Curții de Conturi, primarii nu mai sunt descurajați de sancțiuni.
La prima abatere, se aplică avertisment. La repetare, amenda maximă este de 10.000 de lei (aproximativ 2.000 de euro). Suma este achitată din bugetul local, nu din buzunarul primarului.
În ultimii ani, controalele au fost considerate mai puțin riguroase, iar numărul abaterilor a crescut semnificativ. Lipsa unor sancțiuni ferme a transformat SICAP dintr-o obligație legală într-o opțiune facultativă, susțin experții în achiziții publice.
În lipsa competiției, prețurile au fost stabilite la nivelul maxim permis de Hotărârea de Guvern.
Dacă valoarea reală a ingredientelor este estimată la 4–5 lei, un preț de 15 lei înseamnă un adaos comercial de până la 300%. În unele cazuri, meniurile calde au justificat parțial costul, însă în majoritatea localităților elevii au primit sandvișuri simple, fără valoare nutritivă consistentă.
Un primar, sub protecția anonimatului, a admis că mulți edili preferă procedurile proprii pentru a „controla unde ajunge contractul”.
Programul „Masă sănătoasă” are scop social – reducerea abandonului școlar și sprijinirea familiilor vulnerabile. Însă lipsa de transparență afectează direct eficiența cheltuirii fondurilor publice.
Dacă prețul ar fi fost redus prin licitații reale la 8 lei per porție, economiile ar fi fost semnificative. La nivelul bugetului de 52 milioane lei, diferența ar putea finanța hrana pentru încă zeci de mii de elevi sau ar putea îmbunătăți calitatea meniurilor.
