Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis marți anularea condamnării primite de fostul ministru PSD, Dan Șova, în dosarul „CET Govora”, constatând că faptele pentru care acesta fusese condamnat s-au prescris. Hotărârea este definitivă și vine în urma admiterii unui recurs în casație formulat de fostul demnitar.
Decizia Curții Supreme marchează încă un episod din seria anulărilor de condamnări ale unor foști înalți demnitari, în contextul aplicării deciziilor Curții Constituționale privind prescripția răspunderii penale. Deși procesul penal a fost încetat, instanța a menținut dispoziția privind confiscarea sumei de 100.000 de euro.
Instanța supremă a admis recursul în casație formulat de Dan Șova împotriva deciziei penale din martie 2023, prin care fusese condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru trafic de influență. În motivarea soluției, judecătorii au invocat intervenirea prescripției răspunderii penale, în baza unor decizii recente ale Curții Constituționale.
„Admite recursul în casaţie declarat de inculpatul Şova Dan-Coman (…) dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului (…) pentru infracţiunea de trafic de influenţă. Anulează formele de executare emise în cauză”, se arată în soluția pronunțată de ÎCCJ.
Hotărârea este definitivă și pune capăt procesului penal în ceea ce îl privește pe fostul ministru.
Cazul lui Dan Șova este unul dintre cele mai controversate dosare de corupție din ultimul deceniu. În iunie 2018, fostul senator PSD a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare. A fost încarcerat, însă după aproximativ șase luni a fost eliberat, ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale care a constatat nelegalitatea constituirii completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte.
Dosarul a fost rejudecat, iar în noiembrie 2021 Curtea de Apel București l-a condamnat la patru ani de închisoare cu executare. Ulterior, în martie 2023, Înalta Curte a redus pedeapsa la trei ani cu suspendare.
Prin recursul în casație soluționat acum, Dan Șova a obținut anularea definitivă a condamnării, instanța constatând că faptele sunt prescrise.
Potrivit Direcției Naționale Anticorupție (DNA), în perioada octombrie 2011 – iulie 2014, Dan Șova ar fi pretins și primit în total 100.000 de euro de la un denunțător, în schimbul influenței pe care ar fi exercitat-o asupra directorului general al CET Govora, Mihai Bălan.
Conform procurorilor, influența ar fi fost folosită pentru a facilita încheierea unor contracte de asistență juridică între CET Govora și o societate de avocatură, contracte tip abonament lunar în valoare de 10.000 de euro pe lună.
DNA a susținut că, în perioada decembrie 2011 – decembrie 2012, societatea de avocatură a emis lunar facturi către CET Govora, iar în aceeași perioadă Dan Șova ar fi încasat 60.000 de euro. În cea de-a doua perioadă contractuală, acesta ar fi primit încă 40.000 de euro.
Anchetatorii au indicat că o parte semnificativă a sumelor ar fi fost utilizată pentru stingerea unei datorii provenite din achiziția unui imobil din București.
De asemenea, procurorii au arătat că directorul CET Govora ar fi produs un prejudiciu de peste 1,3 milioane de lei instituției, sumă reprezentând plățile efectuate în baza contractelor respective.
Decizia din cazul Dan Șova se înscrie într-un context mai larg în care numeroase condamnări pentru fapte de corupție au fost anulate pe motiv de prescripție.
În ultimii ani, interpretările privind întreruperea termenului de prescripție, generate de deciziile Curții Constituționale, au dus la încetarea multor procese penale. Instanțele au fost obligate să aplice noile reguli privind calculul termenelor, ceea ce a determinat închiderea unor dosare vechi.
În același timp, judecătorii Înaltei Curți au fost criticați pentru faptul că, în multe cazuri, nu au aplicat jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care ar fi permis menținerea unor condamnări în baza principiului protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene.
Această divergență de interpretare între instanțele naționale și cele europene a generat dezbateri intense în spațiul public și în mediul juridic.
Deși procesul penal a fost încetat, instanța supremă a menținut măsura confiscării sumei de 100.000 de euro, considerată a proveni din infracțiunea de trafic de influență.
Aceasta înseamnă că, din punct de vedere patrimonial, efectele condamnării nu sunt în totalitate șterse. Totuși, din perspectivă penală, Dan Șova nu mai are nicio condamnare activă în acest dosar.
Anularea condamnării lui Dan Șova ridică din nou semne de întrebare cu privire la eficiența sistemului judiciar în gestionarea dosarelor complexe de corupție. Durata mare a proceselor, rejudecările succesive și schimbările legislative au creat un cadru în care prescripția a devenit un factor decisiv.
Pentru opinia publică, astfel de soluții pot alimenta percepția că marile dosare de corupție ajung frecvent la final fără consecințe penale definitive.
