UMF Iași, nepotism academic, familii UMF, articole științifice coautorat, rector Viorel Scripcariu – acestea sunt doar câteva dintre cuvintele-cheie care apar tot mai frecvent în dezbaterea publică despre modul în care funcționează una dintre cele mai prestigioase universități medicale din România.
În ultimii ani, mai multe exemple arată cum cercetarea științifică și carierele universitare par să se dezvolte în interiorul unor rețele familiale extinse, în care părinți, copii sau rude apropiate publică împreună articole academice și avansează în ierarhia universitară. Fenomenul ridică întrebări serioase despre meritocrație, concurență reală și integritate academică, mai ales într-un domeniu precum medicina, unde standardele profesionale și etice ar trebui să fie la cel mai înalt nivel.
Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași este una dintre cele mai importante instituții academice din România. De aici pleacă anual sute de medici care ajung să lucreze în spitale din țară și din străinătate. Totuși, în interiorul universității s-a conturat în timp o structură informală formată din familii care ocupă poziții cheie în sistemul academic și clinic. Mulți profesori universitari au copii sau rude apropiate care lucrează în aceeași instituție, uneori chiar în același departament.
Această situație creează ceea ce unii observatori numesc „dinastia UMF”: o rețea de cariere academice transmise din generație în generație, în care accesul la posturi universitare, cercetare și integrare clinică pare mult mai ușor pentru membrii familiilor deja influente. Integrarea clinică este una dintre principalele mize. Cadrele didactice universitare pot lucra simultan în spitale mari din Iași, ceea ce le oferă acces la cazuri medicale, pacienți și resurse importante pentru cercetare.
Cercetarea în familie – cheia promovării academice
În sistemul universitar medical, avansarea profesională depinde în mare măsură de numărul de articole științifice publicate în reviste indexate internațional. Pentru a deveni lector, conferențiar sau profesor universitar, candidații trebuie să îndeplinească un barem strict de lucrări academice. De aceea, includerea într-o echipă de cercetare consacrată poate accelera semnificativ cariera unui tânăr medic. La UMF Iași există numeroase exemple în care părinți și copii semnează împreună articole științifice, uneori chiar în domenii diferite de specializarea tinerilor cercetători.
Familia Profire: cardiologie și polimeri în același laborator
Unul dintre cazurile care au atras atenția este cel al familiei Profire. Lenuța Profire este profesor universitar și decan al Facultății de Farmacie din cadrul UMF Iași, afiliată Departamentului de Chimie Farmaceutică. Fiica sa, Bianca-Ștefania Profire, este medic rezident cardiolog și asistent universitar la Facultatea de Medicină. Deși activitatea sa clinică este în domeniul cardiologiei, ea apare ca autor sau coautor în mai multe articole științifice dedicate chimiei farmaceutice și ingineriei polimerilor.
Aceste domenii coincid exact cu aria de cercetare a departamentului condus de mama sa. Printre lucrările publicate se numără studii despre sisteme de livrare a medicamentelor bazate pe niosomi sau despre nanoconjugate utilizate în tratamente biomedicale. Publicarea acestor articole a coincis cu perioada în care Bianca Profire și-a început studiile doctorale. Prin participarea la echipe de cercetare deja consolidate, tinerii cercetători pot acumula rapid numărul de publicații necesar pentru avansarea în carieră.
Familia Scripcariu: rectorul, fiul și nora
Un alt exemplu este cel al rectorului UMF Iași, profesorul Viorel Scripcariu. Acesta este unul dintre cei mai influenți chirurgi oncologi din România și conduce universitatea medicală ieșeană. Fiul său, Dragoș-Viorel Scripcariu, a urmat aceeași specializare și a devenit asistent universitar în 2016, în timpul rezidențiatului. În 2022, la doar opt ani după absolvirea facultății, el a fost promovat pe funcția de șef de lucrări, ceea ce înseamnă stabilitate profesională și un post permanent în universitate.
Pentru a îndeplini criteriile academice, Dragoș Scripcariu a publicat articole științifice împreună cu tatăl său și cu alți colegi din departamentul de chirurgie oncologică. În unele studii apare și soția sa, Șadiye-Ioana Scripcariu, cadru didactic în domeniul obstetricii și ginecologiei. Deși legislația universitară interzice participarea rudelor în comisiile de concurs, faptul că rectorul conduce instituția ridică întrebări privind independența procesului de evaluare.
Familia Covic: cercetare și afaceri medicale
În cadrul UMF Iași există și alte familii cu o prezență puternică în mediul academic. Profesorul Adrian Covic, prorector al universității și specialist în nefrologie, semnează frecvent articole științifice împreună cu cele două fiice ale sale, Andreea Simona Covic și Maria Alexandra Covic. Acestea sunt implicate atât în cercetare academică, cât și în administrarea unei clinici private.
Studiile publicate în reviste medicale internaționale abordează teme precum bolile glomerulare sau biomarkerii utilizați în tratamentul pacienților aflați în dializă. În paralel, familia Covic este implicată și în activități medicale private, inclusiv în centre de dializă.
Rețele academice extinse
Fenomenul coautoratului în familie nu se limitează la câteva cazuri izolate. Exemple similare pot fi găsite în familiile Rezuș, Brănișteanu, Forna, Bulgaru-Iliescu, Roșu sau Volovăț. În multe dintre aceste situații, părinții sunt profesori universitari sau șefi de secție în spitale importante, iar copiii lor devin asistenți universitari sau cercetători la scurt timp după absolvirea facultății. Prin publicarea de articole împreună cu părinții sau cu colegii acestora, tinerii medici își pot construi rapid portofoliul academic necesar pentru promovare.
Nepotism academic – un fenomen global
Practicile de coautorat în familie sunt cunoscute la nivel internațional sub denumirea de „nepotism academic” sau „autorat onorific”. Un studiu publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences a analizat literatura medicală din ultimele decenii și a arătat că cercetătorii din aceeași familie tind să formeze rețele academice stabile, care facilitează promovarea profesională. Aceste rețele pot deveni foarte influente, deoarece membrii lor ocupă poziții centrale în structura universităților și a instituțiilor medicale.
Impact asupra meritocrației în universități
Criticii acestui fenomen susțin că nepotismul academic afectează competiția reală pentru posturile universitare și limitează accesul altor tineri medici la cariere academice. În același timp, susținătorii colaborării în familie argumentează că cercetarea medicală este un proces colectiv, iar membrii unei familii pot avea interese științifice comune. Indiferent de interpretare, amploarea acestor rețele ridică întrebări despre modul în care sunt distribuite oportunitățile academice în universitățile medicale din România.
Un sistem care se perpetuează
În multe cazuri, carierele academice se transmit din generație în generație. Copiii profesorilor devin asistenți universitari, obțin integrare clinică în spitale mari și continuă să publice articole alături de părinții lor. Astfel, sistemul tinde să se autoreproducă. Într-un domeniu unde accesul la resurse, pacienți și infrastructură medicală este esențial pentru cercetare, apartenența la o astfel de rețea poate face diferența între o carieră academică rapidă și una mult mai dificilă.
Subiectul nepotismului academic la UMF Iași este departe de a fi închis. În mediul universitar și în comunitatea medicală există opinii diferite privind limitele colaborării profesionale între membrii aceleiași familii. În același timp, transparența proceselor de angajare și evaluare rămâne un element esențial pentru menținerea încrederii publice în instituțiile academice.
Universitățile medicale formează generațiile viitoare de medici, iar modul în care acestea funcționează influențează direct calitatea sistemului de sănătate. De aceea, dezbaterea despre meritocrație, nepotism și integritate academică rămâne una dintre cele mai importante pentru viitorul educației medicale din România.
Articol integral pe ReporterIs.ro
Fotografie generată de AI
