Cu doar câteva zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale din mai 2025, scena politică din România a fost detonată de publicarea unor imagini neclare prezentate de Elena Lasconi drept dovada unei întâlniri secrete între Nicușor Dan, Victor Ponta și Florian Coldea.
La aproape un an distanță, cazul revine spectaculos în atenția publică după apariția unor informații potrivit cărora întreaga secvență ar fi fost, în realitate, o punere în scenă, cu figuranți care au interpretat rolurile celor trei personaje. Dacă aceste date se confirmă, avem de-a face nu doar cu un episod de manipulare electorală, ci cu una dintre cele mai sofisticate operațiuni de intoxicare politică din ultimii ani.
Potrivit informațiilor publicate de G4Media, surse familiarizate cu ancheta susțin că presupusa întâlnire dintre Nicușor Dan, Victor Ponta și Florian Coldea nu a existat în forma prezentată publicului, iar imaginile lansate în campanie ar fi fost filmate cu persoane care doar i-au imitat pe cei trei. Mai mult, aceleași surse afirmă că operațiunea ar fi fost comandată de liberalii care îl susțineau pe Crin Antonescu în cursa prezidențială, în timp ce realizarea efectivă a filmării ar fi fost făcută de persoane apropiate de USR sau care au apărut ulterior în contexte asociate campaniei lui Nicușor Dan. Aceste informații sunt prezentate ca date din anchetă și surse jurnalistice, nu ca verdicte judiciare definitive.
Subiectul este cu atât mai exploziv cu cât vorbim despre un moment sensibil al campaniei electorale. Elena Lasconi a publicat pe Facebook, cu trei zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025, mai multe fotografii care sugerau că Nicușor Dan, Victor Ponta și Florian Coldea s-ar fi întâlnit în secret, după anularea alegerilor precedente. Imaginile au circulat rapid în spațiul public și au alimentat acuzații, speculații și atacuri politice într-un moment în care orice scandal putea influența decisiv opțiunile de vot.
Calitatea tehnică slabă a fotografiilor a fost remarcată încă de la început. În afară de imaginea în care apărea Nicușor Dan, celelalte cadre erau greu de verificat, neclare și lipsite de elemente concludente. Nici datarea exactă a fotografiilor nu reieșea din materialele publicate, iar Lasconi a susținut atunci că le-ar fi primit de la un paparazzo, prezentând și o captură de ecran dintr-un email. Tocmai aceste elemente au alimentat suspiciunile inițiale că episodul ar putea fi unul fabricat sau, cel puțin, serios manipulat.
Un detaliu important a fost stabilit încă din mai 2025 de jurnaliștii de la Buletin de București: imobilul în care au fost realizate fotografiile nu era în Capitală, așa cum mulți au presupus, ci într-un ansamblu rezidențial din comuna Tunari, județul Ilfov. Mai mult, locuința era disponibilă pentru închiriere în regim hotelier pe platforme precum Airbnb și Booking. Proprietara casei a declarat ulterior, într-o relatare preluată de Buletin de București, că vila fusese închiriată în weekendul 25-27 aprilie 2025 unui grup de tineri, iar camera de supraveghere ar fi fost acoperită într-o perioadă în care aceștia au făcut multe fotografii. Acest detaliu schimbă radical contextul și sugerează o posibilă operațiune pregătită cu minuțiozitate, într-un spațiu controlabil și ușor de închiriat.
Potrivit G4Media, procurorii DIICOT care anchetează dosarul i-ar fi audiat pe Bicuți Andrei-Gabriel, administratorul unei firme, și pe tatăl acestuia, Bicuți Gheorghe-Liviu. Conform surselor citate de publicație, cei doi ar fi organizat realizarea filmării încă de la începutul lunii aprilie 2025. Tot sursele G4Media susțin că procurorii ar fi identificat și audiat inclusiv persoanele care au interpretat rolurile lui Nicușor Dan, Victor Ponta și Florian Coldea. Numele menționate sunt Bratu Răzvan-Florin, Năstăsoiu Alexandru-Cristian și Cojocaru Marian. Aceste informații, dacă se confirmă oficial, ar indica existența unei operațiuni premeditate, nu a unei simple manipulări spontane de campanie.
În plus, articolul G4Media mai notează că una dintre persoanele implicate tehnic în filmare ar fi fost prezentă și la realizarea unui clip oficial de campanie pentru Nicușor Dan, în data de 6 martie 2025. Acest amănunt, prezentat de surse apropiate anchetei, adaugă un nou strat de complexitate și alimentează suspiciunile privind suprapunerea dintre zona tehnică a operațiunii și cercuri care apar în proximitatea unor campanii electorale. În lipsa unor concluzii oficiale ale anchetei, acest element trebuie însă tratat cu prudență și înțeles în cheia unei piste investigate, nu a unei vinovății deja stabilite.
Atât Nicușor Dan, cât și Victor Ponta au reacționat dur încă din momentul izbucnirii scandalului. Nicușor Dan a anunțat atunci că va depune plângere penală împotriva Elenei Lasconi pentru fals și înșelăciune și a declarat public că s-a întâlnit cu Florian Coldea o singură dată, în 2016, la o recepție organizată de Ziua Franței. El a acuzat-o pe Lasconi că ar face „jocul sistemului” și, mai precis, jocul lui Crin Antonescu. La rândul său, Victor Ponta a anunțat că o va da în judecată pe Elena Lasconi.
Dosarul pare să fi avansat semnificativ în ultimele zile. Pe 3 aprilie 2026, Victor Ponta a afirmat public că a fost chemat de procurorii DIICOT în calitate de parte vătămată în dosarul legat de publicarea fotografiilor false. Tot atunci, Ponta a susținut că procurorii au patru suspecți: trei tineri și o persoană mai în vârstă. El a mai spus că aceștia „sigur nu au candidat la alegeri, dar au lucrat pentru un candidat”, lăsând să se înțeleagă că ancheta ar putea duce spre o comandă politică, nu doar spre o simplă execuție tehnică. Declarația sa nu identifică public beneficiarul final, dar intensifică miza politică a dosarului.
În plan politic, momentul publicării imaginilor a fost cu adevărat strategic. Potrivit unui sondaj AtlasIntel publicat de HotNews pe 2 mai 2025, cu doar două zile înainte de primul tur, George Simion era creditat cu 30,2%, Crin Antonescu cu 24,3%, Nicușor Dan cu 22,4%, Victor Ponta cu 11,3%, iar Elena Lasconi cu 6,3%. Asta înseamnă că scandalul a izbucnit exact într-un moment în care lupta pentru turul al doilea era extrem de tensionată, iar orice lovitură de imagine împotriva candidaților aflați în zona de mijloc a clasamentului putea rearanja ierarhia. Din această perspectivă, presupusa operațiune nu mai apare ca un simplu episod mediatic, ci ca o posibilă armă electorală construită pentru a produce efect maximal chiar înainte de vot.
Cazul ridică și o întrebare mai amplă despre campaniile electorale din România: cât de ușor poate fi deturnată dezbaterea publică prin materiale vizuale neverificate, distribuite la momentul potrivit și susținute de tensiunea emoțională a campaniei? Episodul Lasconi–Nicușor Dan–Ponta–Coldea arată cât de vulnerabil rămâne spațiul public la operațiuni hibride, în care propaganda, recuzita vizuală, sursele anonime și amplificarea online se întâlnesc într-o formulă extrem de eficientă. Descoperirea faptului că locația era una închiriabilă și că acolo ar fi fost realizată o regie cu “actori” schimbă complet lectura scandalului.
În același timp, trebuie spus clar că multe dintre detaliile publicate până acum provin din surse jurnalistice și din relatări despre anchetă, nu dintr-un rechizitoriu sau dintr-o hotărâre judecătorească definitivă. Ancheta DIICOT este, așadar, esențială pentru a stabili cine a conceput operațiunea, cine a plătit-o, cine a executat-o tehnic și cine a încercat să profite electoral de pe urma ei. Până la clarificarea oficială, toate numele și pistele trebuie prezentate în registrul corect: al suspiciunii investigate, nu al vinovăției demonstrate.
Un lucru este însă deja evident: episodul nu mai poate fi redus la o simplă postare controversată a Elenei Lasconi. În lumina noilor informații, avem indicii despre o posibilă operațiune de manipulare politică pregătită din timp, executată cu figuranți, într-o casă închiriată din Tunari, și lansată exact în fereastra critică dinaintea alegerilor prezidențiale. Dacă procurorii vor confirma această versiune, scandalul fotografiilor false va rămâne unul dintre cele mai grave episoade de intoxicare electorală din România postdecembristă.
Sursa Foto: Colaj Digi24
