Sistemul judiciar din România traversează o situație fără precedent, după ce mai mulți magistrați au trecut la executarea silită a propriilor instituții pentru recuperarea restanțelor salariale câștigate în instanță. Tribunalul București se află în centrul acestui conflict financiar major, după ce conturile instituției au fost din nou blocate prin poprire, într-un dosar de executare deschis de judecători și foști magistrați care solicită plata unor drepturi salariale restante.
Potrivit documentelor consultate de presă, în luna aprilie 2026 a fost instituită o nouă poprire asupra conturilor Tribunalului București, pentru o sumă care depășește 424.000 de lei. Măsura vine pe fondul unui val de executări silite care vizează instanțele din România și care reflectă tensiunile tot mai mari dintre sistemul judiciar și Guvern în privința drepturilor salariale. Mai grav este faptul că magistrații care încearcă să își recupereze banii susțin că sunt pregătiți să treacă inclusiv la valorificarea bunurilor instituțiilor publice.
„Conturile de trezorerie nu pot fi executate, conturile de salarii nu pot fi executate, însă se scot la vânzare imobile, mobile, mașini, ce bunuri mai au”, a declarat unul dintre magistrații implicați în procedurile de executare.
Noua poprire de peste 424.000 de lei nu este un caz izolat. În ultimii ani, Tribunalul București a fost vizat de mai multe proceduri similare, pentru sume semnificativ mai mari.
Conform informațiilor apărute în spațiul public:
- în mai 2025 a fost instituită o poprire de peste 5,2 milioane de lei;
- în iunie 2025 a urmat o altă executare pentru aproximativ 3,5 milioane de lei;
- în august 2025 a fost aplicată o nouă măsură pentru aproape 4 milioane de lei.
Aceste executări silite sunt rezultatul unor hotărâri judecătorești definitive prin care magistrații și foștii magistrați au obținut recunoașterea unor drepturi salariale restante, sporuri și indemnizații neachitate de stat. Situația generează un paradox rar întâlnit într-un stat european: judecătorii și procurorii execută silit propriul sistem judiciar pentru a-și recupera veniturile stabilite tot prin decizii ale instanțelor.Dimensiunea fenomenului este una uriașă.
Potrivit unei note de informare întocmite de Ministerul Finanțelor în august 2023, magistrații și foștii magistrați din România aveau de recuperat de la stat aproape 2 miliarde de euro sub formă de restanțe salariale. Suma reprezenta aproximativ 0,57% din PIB-ul României la acel moment.
Aceste datorii provin din:
- sporuri salariale acordate retroactiv;
- diferențe de salarizare;
- actualizări cu indicele de inflație;
- indemnizații restante;
- drepturi salariale recunoscute prin hotărâri definitive.
În multe cazuri, procesele au fost deschise chiar de magistrați împotriva instituțiilor statului sau a propriilor instanțe. Surse judiciare citate anterior în spațiul public susțin că statul român ar fi achitat până acum doar aproximativ jumătate din suma totală datorată magistraților. Astfel, autoritățile ar mai avea de plătit încă aproximativ un miliard de euro. Problema a devenit una sensibilă inclusiv la nivel politic, în condițiile în care Guvernul încearcă să reducă deficitul bugetar și să limiteze cheltuielile publice. Executările silite împotriva instanțelor riscă însă să amplifice tensiunile dintre puterea executivă și sistemul judiciar.
Conflictul financiar dintre magistrați și Guvern s-a intensificat și mai mult după o decizie recentă a Curtea de Apel Bucuresti. Pe 5 mai 2026, instanța a obligat Guvernul României să achite integral restanțele salariale eșalonate pentru anul 2026. Procesul a fost deschis după ce Coaliția de guvernare a decis, în luna martie, să reducă cu aproximativ un miliard de lei fondurile destinate plății drepturilor salariale ale magistraților și să redirecționeze banii către pachetul de sprijin destinat pensionarilor. Decizia Executivului a fost contestată în instanță de Inalta Curte de Casatie si Justitie, care a câștigat procesul în primă instanță. Hotărârea nu este definitivă, iar verdictul final urmează să fie dat chiar de Înalta Curte.
În paralel cu litigiile privind restanțele salariale, sistemul judiciar a fost zguduit și de o nouă decizie privind acordarea unor sporuri suplimentare. Pe 20 aprilie 2026, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept din cadrul Înaltei Curți a stabilit că magistrații aflați în activitate în perioada existenței fostei Secții pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) trebuie să primească sporul aferent acestei structuri. Potrivit interpretării instanței supreme, sporul reprezintă aproximativ 2% din salariu pe zi și se aplică pentru perioada 2018–2022, cât timp a funcționat SIIJ.
Decizia riscă să genereze noi obligații financiare uriașe pentru statul român și să alimenteze dezbaterea publică privind privilegiile salariale din sistemul judiciar. Problema drepturilor salariale din magistratură are rădăcini vechi și este legată de interpretări succesive ale legislației privind salarizarea bugetarilor.
De-a lungul anilor, numeroși judecători și procurori au contestat în instanță:
- modul de calcul al salariilor;
- neacordarea anumitor sporuri;
- diferențele dintre grilele salariale;
- aplicarea neunitară a legii salarizării.
În multe cazuri, instanțele au dat câștig de cauză reclamanților, obligând statul să achite sume consistente. Criticii sistemului spun însă că situația a scăpat de sub control și că s-a creat un mecanism prin care magistrații își acordă singuri drepturi salariale prin intermediul instanțelor.
Executările silite împotriva Tribunalului București și ale altor instanțe au stârnit reacții puternice în spațiul public. Susținătorii magistraților afirmă că este vorba despre drepturi salariale recunoscute legal și că statul este obligat să respecte hotărârile definitive. De cealaltă parte, criticii sistemului consideră că asemenea practici afectează grav încrederea publică în justiție și pun presiune suplimentară pe bugetul de stat. Tot mai multe voci din societate cer reformarea sistemului de salarizare și limitarea posibilității ca instituțiile publice să fie blocate prin executări silite interne.
