Sectorul companiilor de stat din România continuă să reprezinte una dintre cele mai controversate și costisitoare componente ale economiei naționale. Un nou raport guvernamental scoate la iveală dimensiunea reală a sistemului economic controlat de stat și arată că sute de societăți publice funcționează aproape exclusiv pe baza subvențiilor acordate din bani publici, în timp ce multe dintre ele acumulează pierderi uriașe an de an.
Potrivit datelor oficiale, statul român deține în prezent 1.735 de companii. Dintre acestea, doar 1.421 sunt considerate active, iar peste 300 nici măcar nu și-au depus situațiile financiare. Raportul relevă însă o realitate și mai alarmantă: 203 companii de stat primesc anual subvenții totale de aproximativ 14 miliarde de lei, devenind adevărate „găuri negre” pentru bugetul public. În timp ce autoritățile încearcă să reducă deficitul bugetar și să limiteze cheltuielile publice, aceste societăți continuă să consume sume uriașe fără să genereze performanțe economice comparabile cu nivelul finanțărilor primite.
Datele centralizate de Ministerul Finanțelor arată că cele 1.107 companii care au raportat situații financiare aveau, la finalul anului 2024, un total de 256.134 de angajați. În paralel, Inspectoratul Teritorial de Muncă indică existența a peste 276.000 de contracte individuale de muncă și aproximativ 262.000 de salariați activi în companiile de stat la sfârșitul lunii aprilie 2025. Guvernul explică diferențele dintre cifre prin faptul că multe societăți nu actualizează permanent datele privind contractele de muncă și numărul efectiv de angajați. Chiar și așa, companiile controlate de stat rămân printre cei mai mari angajatori din România, cu un impact uriaș atât asupra economiei, cât și asupra cheltuielilor publice. Raportul guvernamental arată că cele mai multe companii sunt controlate de administrațiile locale.
În top se află:
- comunele, cu 452 de societăți;
- orașele, cu 141;
- ministerele, tot cu 141;
- municipiile reședință de județ, cu 137.
În general, companiile locale gestionează servicii publice precum:
- apă și canalizare;
- termoficare;
- salubrizare;
- transport public.
Totuși, cele mai multe locuri de muncă se regăsesc în companiile aflate sub autoritatea ministerelor. Acestea concentrează peste 153.000 de angajați, adică mai mult de jumătate din totalul personalului din sectorul companiilor de stat.
Urmează:
- asociațiile de dezvoltare intercomunitară;
- municipiile reședință de județ;
- Primăria Capitalei;
- consiliile județene.
Unul dintre cele mai sensibile capitole din raport este legat de costurile cu personalul. Companiile aflate în coordonarea ministerelor generează cele mai mari cheltuieli salariale din întregul sistem, depășind 22 de miliarde de lei anual. La acestea se adaugă miliarde de lei cheltuite de companiile aflate în subordinea autorităților locale. În mod paradoxal, cele mai mari costuri salariale sunt înregistrate tocmai în companiile care depind de subvenții și care produc cele mai slabe rezultate economice.
Raportul evidențiază că peste 107.000 de oameni lucrează în companii subvenționate de stat:
- aproape 71.000 în companii centrale;
- peste 37.000 în companii locale.
Practic, zeci de mii de salarii sunt susținute direct din bani publici. Din cele 1.107 companii analizate, 904 se autofinanțează, în timp ce 203 depind direct de subvențiile acordate de stat. Aceste 203 societăți primesc anual aproximativ 14 miliarde de lei de la buget, în condițiile în care performanțele lor economice sunt extrem de reduse. Mai mult, cheltuielile de personal ale companiilor subvenționate ajung la aproape 14,5 miliarde de lei, aproape egalând costurile salariale ale tuturor companiilor care funcționează fără bani de la stat. Raportul guvernamental arată că firmele subvenționate reprezintă doar 18% din totalul companiilor analizate, însă concentrează aproape jumătate din cheltuielile salariale ale întregului sector. Datele oficiale arată un contrast puternic între companiile care se autofinanțează și cele care depind de subvenții.
Companiile nesubvenționate au:
- peste 148.000 de angajați;
- un profit total de 13,3 miliarde de lei;
- o marjă de profit de aproape 19%.
În schimb, firmele subvenționate:
- au peste 108.000 de salariați;
- au realizat un profit total de doar 1,78 miliarde de lei;
- înregistrează o marjă de profit de puțin peste 3%.
În plus, cheltuiala salarială medie este mai mare în companiile subvenționate decât în cele care funcționează fără sprijin financiar de la stat. Cele mai profitabile companii de stat provin în special din domeniul energetic. Societăți precum Romgaz, Hidroelectrica sau Nuclearelectrica continuă să genereze câștiguri importante pentru bugetul statului. Totuși, o parte dintre aceste entități funcționează în zone unde statul deține monopol sau poziții dominante pe piață. La polul opus se află companiile din transporturi și termoficare, considerate de ani de zile cele mai mari „găuri negre” financiare.
În topul pierderilor se află:
- CFR;
- Metrorex;
- Societatea de Transport București;
- Termoenergetica București;
- Electrocentrale Craiova.
Aceste societăți absorb anual miliarde de lei din subvenții și ajutoare de stat, fără ca problemele structurale să fie rezolvate. Raportul mai arată că doar 49 de companii subvenționate cu pierderi generează cheltuieli salariale de aproximativ 7 miliarde de lei, reprezentând aproape un sfert din totalul costurilor salariale din întregul sector public de companii. Economiștii avertizează că România continuă să mențină un model economic ineficient, bazat pe companii dependente de finanțări publice și management politic.
De-a lungul ultimelor decenii, aproape toate guvernele au promis:
- restructurarea companiilor de stat;
- profesionalizarea managementului;
- eliminarea pierderilor;
- reducerea subvențiilor.
Cu toate acestea, multe dintre societățile cu probleme continuă să funcționeze fără reforme reale, acumulând datorii și consumând resurse uriașe din bugetul public.
Criticii sistemului susțin că numeroase companii de stat au devenit instrumente politice folosite pentru:
- angajări pe criterii de partid;
- influență electorală;
- contracte preferențiale;
- menținerea unor rețele locale de putere.
În contextul deficitului bugetar ridicat și al presiunilor venite din partea Comisiei Europene, problema companiilor de stat devine din ce în ce mai sensibilă pentru Guvern.
Cele 14 miliarde de lei acordate anual ca subvenții reprezintă o sumă uriașă care ar putea fi direcționată către:
- investiții în infrastructură;
- spitale;
- educație;
- digitalizare;
- reducerea deficitului.
În lipsa unor reforme profunde, România riscă să continue finanțarea unui sistem economic ineficient, în care pierderile sunt acoperite constant din banii contribuabililor, fără rezultate concrete pentru economie sau pentru cetățeni.
