România traversează una dintre cele mai paradoxale situații energetice din ultimii ani. Deși dispune de resurse importante de energie regenerabilă și produce cantități semnificative de electricitate în timpul zilei, țara ajunge să exporte energia ieftin către Bulgaria la prânz și să o cumpere înapoi seara la prețuri de până la cinci ori mai mari. Fenomenul a fost explicat de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, într-o analiză care evidențiază problemele structurale ale sistemului energetic românesc și lipsa investițiilor în capacități moderne de stocare.
Potrivit datelor analizate pentru luna aprilie 2026, România a exportat energie electrică către Bulgaria la un preț mediu de aproximativ 50 euro/MWh în orele de prânz, atunci când producția fotovoltaică atinge niveluri ridicate. În schimb, în intervalele de consum maxim din timpul serii, România a fost nevoită să importe energie la prețuri care au urcat chiar și la 250 euro/MWh. Diferențele uriașe dintre prețurile de export și cele de import au generat pierderi financiare semnificative și au scos la iveală una dintre cele mai mari vulnerabilități ale pieței energetice din România: lipsa infrastructurii de stocare a energiei.
Conform datelor prezentate de Asociația Energia Inteligentă, importurile de energie din Bulgaria au costat România aproximativ 33,4 milioane de euro într-o singură lună. În același timp, exporturile românești către statul vecin au generat venituri de doar 5 milioane de euro. Deși cantitatea de energie importată a fost doar de aproximativ două ori mai mare decât cea exportată, valoarea financiară a importurilor a fost de aproape șapte ori mai ridicată. Acest dezechilibru arată că România produce energie ieftină în intervalele în care nu o poate utiliza sau stoca eficient și este obligată să o revândă rapid pe piață. Ulterior, atunci când consumul intern crește, sistemul energetic românesc devine dependent de importuri costisitoare.
„Diferența reflectă dezechilibrul major dintre energia ieftină exportată de România în orele de surplus și energia scumpă reimportată în orele de vârf de consum. Și partea cea mai importantă este că o parte a acestei energii a fost intermediată de bateriile bulgărești. Aici se află adevărata schimbare de paradigmă”, explică Dumitru Chisăliță.
Bulgaria a înțeles viitorul energiei
În timp ce România a investit masiv în dezvoltarea capacităților de producție regenerabilă, Bulgaria a ales să investească strategic în sisteme de stocare a energiei. Rezultatul este spectaculos. Bulgaria a devenit practic „bateria” energetică a regiunii, reușind să cumpere energie ieftină din România în timpul zilei, să o stocheze și să o revândă ulterior la prețuri mult mai mari. Datele comparative arată o diferență uriașă între cele două state. Bulgaria dispune deja de aproximativ 2 GW putere instalată în baterii și o capacitate de stocare de 8 GWh, având ca obiectiv extinderea rapidă către 10 GWh.
România, în schimb, are doar 0,6 GW instalați în baterii și puțin peste 1 GWh capacitate de stocare. Mai mult decât atât, raportul dintre capacitatea de stocare și energia regenerabilă instalată este net superior în Bulgaria. Acolo, bateriile reprezintă aproximativ 30% din totalul regenerabilelor instalate, în timp ce în România procentul este de doar 6%. Această diferență oferă Bulgariei o flexibilitate energetică de aproximativ cinci ori mai mare decât cea a României.
Specialiștii atrag atenția că problema nu ține doar de cantitatea bateriilor instalate, ci și de tehnologia utilizată. Bulgaria a început să implementeze sisteme moderne de tip „Grid-Forming”, considerate esențiale pentru viitorul rețelelor energetice inteligente. Aproximativ 20% dintre bateriile instalate în statul vecin folosesc deja această tehnologie. Sistemele Grid-Forming sunt capabile să stabilizeze independent rețeaua energetică și să ofere așa-numita „inerție sintetică”, extrem de importantă în condițiile creșterii ponderii energiei regenerabile. În România, situația este complet diferită. Aproximativ 95% dintre bateriile instalate sunt de tip „Grid-Following”, adică sisteme pasive care doar urmăresc parametrii existenți ai rețelei și nu pot stabiliza independent sistemul energetic.
„Bulgaria începe să construiască infrastructura energetică a viitorului, în timp ce România încă încearcă să adapteze infrastructura trecutului”, avertizează Dumitru Chisăliță.
Energia solară riscă să devină o problemă economică
Paradoxal, dezvoltarea accelerată a energiei verzi poate genera efecte economice negative dacă nu este însoțită de investiții masive în stocare. Expertul în energie avertizează asupra fenomenului numit „canibalizarea energiei verzi”. Practic, cu cât România instalează mai multe parcuri fotovoltaice fără sisteme de stocare, cu atât prețul energiei produse la prânz va scădea mai mult. În anumite intervale, energia poate ajunge chiar la prețuri negative, ceea ce înseamnă că producătorii ajung să plătească pentru a livra energie în rețea. În același timp, consumatorii continuă să plătească facturi ridicate deoarece seara România trebuie să importe energie scumpă pentru a acoperi consumul intern. Acest dezechilibru riscă să afecteze inclusiv rentabilitatea investițiilor în energie regenerabilă și să reducă interesul investitorilor pentru dezvoltarea unor noi capacități fotovoltaice.
Analiza realizată de Asociația Energia Inteligentă evidențiază și o dimensiune strategică a problemei. România era văzută în ultimii ani drept un posibil hub energetic regional datorită resurselor sale naturale, producției de energie regenerabilă și rezervelor de gaze naturale. Însă lipsa infrastructurii moderne de stocare și întârzierea investițiilor riscă să transforme acest avantaj într-o vulnerabilitate majoră. În noua economie energetică, controlul flexibilității și al capacității de stocare devine la fel de important ca producția efectivă de energie. Statele care pot stoca eficient electricitatea vor controla practic piața regională. Dacă România continuă să investească predominant în producție fără a dezvolta infrastructura de stocare, va deveni dependentă de statele vecine care au avut viziunea de a investi inteligent în baterii și tehnologii moderne de echilibrare a rețelei.
„Urgența nu este neapărat mai multă producție de regenerabile, ci o abordare inteligentă. În noua economie energetică, avantajul nu aparține celor care produc cel mai mult, ci celor care pot gestiona când este utilizată energia”, subliniază Dumitru Chisăliță.
Specialiștii din domeniu susțin că România are încă șansa de a recupera decalajul față de alte state din regiune, însă timpul devine critic.
Printre măsurile considerate urgente se numără:
- accelerarea investițiilor în baterii de mare capacitate;
- dezvoltarea tehnologiilor Grid-Forming;
- modernizarea rețelelor de transport și distribuție;
- integrarea inteligentă a producției regenerabile;
- stimularea investițiilor private în stocare energetică;
- simplificarea procedurilor pentru proiectele energetice strategice.
În lipsa unor măsuri rapide, România riscă să rămână captivă într-un model energetic ineficient: produce energie ieftină pe care nu o poate folosi atunci când are nevoie și ajunge să o cumpere înapoi la prețuri explozive. Paradoxul energetic românesc devine astfel nu doar o problemă economică, ci și una strategică, cu impact direct asupra securității energetice și asupra facturilor plătite de milioane de consumatori.
