În centrul atenției se află societatea Confluențe Est SRL, companie deținută integral de Maria Postică, soacra europarlamentarului și liderului PMP Eugen Tomac. Firma a obținut în anul 2025 o finanțare prin Programul Național de Redresare și Reziliență, destinată creșterii gradului de digitalizare a activităților economice. Potrivit informațiilor publice, valoarea totală a proiectului s-a ridicat la peste 191.000 de lei, iar finanțarea nerambursabilă a fost de aproximativ 144.000 de lei. Obiectivul declarat al proiectului a fost implementarea unor soluții digitale moderne pentru creșterea eficienței operaționale și a competitivității companiei. Într-un context în care fondurile europene reprezintă una dintre principalele surse de finanțare pentru modernizarea economiei românești, orice proiect care implică persoane apropiate unor lideri politici atrage inevitabil atenția publică și a presei.
Cine este Maria Postică și cu ce se ocupă firma finanțată
Confluențe Est SRL activează în domeniul comerțului online și promovează produse românești tradiționale prin intermediul conceptului „Dar din România”. Afacerea comercializează produse provenite de la producători locali, ambalate și promovate ca reprezentative pentru tradițiile și cultura românească. Datele financiare arată că societatea a traversat perioade diferite din punct de vedere economic. În ultimii ani au existat atât exerciții financiare cu profit, cât și ani în care compania a înregistrat pierderi. Cel mai bun rezultat a fost raportat în anul 2022, când cifra de afaceri a depășit 1,7 milioane de lei, iar profitul net a fost de peste 340.000 de lei. În 2024 și 2025, compania a continuat activitatea comercială, însă a înregistrat pierderi financiare, în ciuda unor cifre de afaceri importante. În acest context, investiția în digitalizare prin intermediul fondurilor europene a fost prezentată ca un instrument menit să contribuie la eficientizarea operațiunilor și la dezvoltarea afacerii.
Numele europarlamentarului Eugen Tomac a apărut în discuție nu pentru că ar figura oficial în structura firmei, ci din cauza relației de rudenie cu proprietara companiei și a altor legături familiale identificate în documentele publice. Contactat în legătură cu proiectul finanțat prin PNRR, Eugen Tomac a declarat că nu a avut nicio implicare în accesarea finanțării și că nu are nicio legătură cu proiectul respectiv. Poziția sa este importantă în contextul în care legislația privind fondurile europene și conflictul de interese pune accent pe demonstrarea faptului că beneficiarii proiectelor îndeplinesc criteriile de eligibilitate și că nu există influențe politice sau administrative care să afecteze procesul de evaluare. Până în prezent nu au fost prezentate dovezi care să indice implicarea directă a europarlamentarului în obținerea finanțării.
Unul dintre elementele care au atras atenția este faptul că în documentele publice asociate proiectului apar datele de contact ale Stelei Culic, cumnata lui Eugen Tomac. Potrivit informațiilor publice, aceasta figurează ca persoană de contact prin adresa de e-mail și numărul de telefon utilizate în comunicarea referitoare la proiect. Totodată, aceleași date de contact apar și pe site-ul companiei. Aspectul este relevant deoarece Stela Culic ocupă o funcție de conducere în cadrul unui institut de cercetare aflat în coordonarea statului și este implicată, la rândul său, în gestionarea unor proiecte finanțate prin PNRR. Din perspectivă juridică, simpla apariție a unei persoane în documentele de contact ale unui proiect nu reprezintă automat o încălcare a legii. Totuși, într-un climat public sensibil la subiectele legate de fondurile europene și integritatea administrativă, astfel de conexiuni generează întrebări legitime privind transparența și delimitarea clară a rolurilor profesionale.
Legătura cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie
Conform informațiilor disponibile, Stela Culic ocupă funcția de șef al Serviciului Juridic în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie și apare implicată în coordonarea unui proiect finanțat prin PNRR destinat modernizării infrastructurii instituției. În România, implementarea PNRR presupune gestionarea unor sume semnificative provenite din fonduri europene, iar persoanele implicate în astfel de proiecte trebuie să respecte standarde ridicate de integritate și transparență. Chiar dacă nu există informații care să indice vreo încălcare a legislației, faptul că aceeași persoană apare asociată atât unui proiect privat finanțat prin PNRR, cât și unui proiect public finanțat din aceeași sursă europeană, poate genera interes și întrebări din partea opiniei publice.
În atenția publică a intrat și Diana Postică, soția lui Eugen Tomac. Documentele publice arată că aceasta a avut în trecut venituri salariale provenite de la firma deținută de mama sa. Ulterior, Diana Postică a ocupat funcții importante atât în sectorul public, cât și în companii cu participare de stat. Ea a făcut parte din Consiliul de Administrație al Engie România și, ulterior, a fost numită viceconsul în cadrul Ambasadei României din Belgia. Numirea sa la Bruxelles a fost discutată și în contextul faptului că Eugen Tomac își desfășoară activitatea ca europarlamentar în aceeași capitală europeană. Tomac a explicat că situația s-a bazat pe prevederile legale privind reîntregirea familiei și a subliniat pregătirea profesională a soției sale, inclusiv faptul că aceasta a fost șefă de promoție la Facultatea de Drept.
Cazul readuce în discuție una dintre cele mai importante teme ale perioadei actuale: utilizarea fondurilor europene și transparența proceselor de finanțare. Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă cel mai amplu program de investiții și reforme finanțat de Uniunea Europeană pentru România. Miliarde de euro sunt alocate pentru digitalizare, infrastructură, educație, sănătate și dezvoltarea mediului privat. În acest context, fiecare proiect finanțat trebuie să respecte criterii clare de eligibilitate și evaluare. În același timp, beneficiarii și autoritățile au obligația de a asigura un nivel ridicat de transparență pentru a evita suspiciunile privind influențele politice sau favorizarea anumitor persoane. Experții în guvernanță publică subliniază că transparența nu înseamnă doar respectarea formală a legii, ci și comunicarea clară a tuturor elementelor care pot ridica semne de întrebare în spațiul public.
Posibile implicații politice
Interesul pentru acest subiect este amplificat și de contextul politic. Eugen Tomac este una dintre figurile cunoscute ale politicii românești și a fost menționat în spațiul public printre numele vehiculate pentru funcții importante la nivel guvernamental. În astfel de situații, standardele de verificare publică devin mult mai exigente. Relațiile de familie, activitatea profesională a rudelor și proiectele finanțate din bani publici sau europeni sunt analizate cu atenție de presă și de societatea civilă. Această tendință nu este specifică doar României. În toate statele membre ale Uniunii Europene, persoanele aflate în funcții publice sau în apropierea centrelor de decizie sunt supuse unui nivel ridicat de scrutin public.
Cazul firmei Confluențe Est SRL și al finanțării obținute prin PNRR evidențiază importanța transparenței în gestionarea fondurilor europene și a comunicării clare privind relațiile dintre beneficiarii proiectelor și persoanele aflate în funcții publice. Până în prezent, informațiile publice arată că proiectul de digitalizare a fost finanțat în cadrul unui program destinat mediului privat și că Eugen Tomac a negat orice implicare în accesarea fondurilor. În același timp, conexiunile familiale și profesionale identificate în documentele oficiale au generat întrebări legitime privind percepția publică asupra integrității și transparenței procesului. Pe măsură ce România continuă implementarea proiectelor finanțate prin PNRR, astfel de situații demonstrează că succesul programului nu depinde doar de absorbția fondurilor, ci și de capacitatea instituțiilor și a beneficiarilor de a menține încrederea publică prin deschidere, responsabilitate și respectarea celor mai înalte standarde de bună guvernanță.
Colaj G4Media
