Proiect legislativ USR: conducătorii instituțiilor publice care ignoră măsurile Curții de Conturi riscă închisoare între 1 și 5 ani. Inițiatorii susțin că statul pierde anual sute de milioane de lei din cauza lipsei de responsabilitate administrativă.
Recuperarea prejudiciilor produse bugetului public ar putea deveni una dintre principalele obligații legale ale conducătorilor instituțiilor de stat, dacă un nou proiect legislativ depus în Parlament va fi adoptat. Parlamentarii Uniunii Salvați România (USR) au inițiat o modificare a Legii Curții de Conturi prin care șefii instituțiilor care nu pun în aplicare măsurile dispuse de auditorii publici riscă pedepse semnificativ mai severe, inclusiv închisoare de până la cinci ani și interzicerea ocupării unor funcții de conducere în sectorul public. Inițiativa legislativă vine în contextul în care Curtea de Conturi identifică anual prejudicii de sute de milioane de lei în instituțiile statului, însă recuperarea efectivă a acestor sume rămâne, de multe ori, doar pe hârtie.
Peste 758 de milioane de lei prejudicii descoperite într-un singur an
Potrivit datelor invocate de inițiatorii proiectului, Curtea de Conturi a identificat într-un singur an prejudicii în valoare de peste 758 de milioane de lei la nivelul instituțiilor publice din România. Cu toate acestea, o mare parte dintre aceste sume nu ajung să fie recuperate, iar responsabilii nu răspund în mod efectiv pentru neîndeplinirea obligațiilor legale. Deputata USR Oana Murariu, membră a Comisiei Juridice din Camera Deputaților și unul dintre inițiatorii proiectului, susține că actualul cadru legislativ permite evitarea răspunderii penale prin simpla emitere formală a unor dispoziții administrative.
„Peste 758 de milioane de lei reprezintă prejudiciul statului român descoperit de Curtea de Conturi doar într-un singur an. De ce nu recuperează statul acești bani? Pentru că mai nimeni nu răspunde în fața legii. Conducerile instituțiilor controlate dispun, de cele mai multe ori, măsurile stabilite în rapoarte, doar că nu și urmăresc implementarea lor”, a declarat parlamentarul USR.
În forma actuală, Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi stabilește obligația instituțiilor publice de a recupera prejudiciile identificate în urma acțiunilor de audit și control.
Problema semnalată de inițiatori este că textul actual al legii condiționează răspunderea penală de existența simultană a două situații:
- nedispunerea măsurilor stabilite de Curtea de Conturi;
- neurmărirea punerii în aplicare a acestor măsuri.
Potrivit USR, această formulare face extrem de dificilă sancționarea conducătorilor de instituții, deoarece aceștia pot evita răspunderea prin emiterea formală a unor dispoziții administrative, fără să verifice ulterior dacă prejudiciile au fost recuperate efectiv. Practic, multe instituții transmit că au luat act de recomandările Curții de Conturi și că au dispus măsuri interne, însă nu există o verificare riguroasă a modului în care acestea sunt puse în practică.
Proiectul legislativ urmărește eliminarea acestei vulnerabilități juridice și introduce o răspundere distinctă pentru fiecare dintre cele două obligații.
Astfel, va constitui infracțiune atât:
- nedispunerea măsurilor stabilite de Curtea de Conturi;
- neurmărirea implementării efective a acestora.
Inițiatorii consideră că această modificare va obliga conducătorii instituțiilor publice să trateze cu seriozitate rapoartele auditorilor și să urmărească în mod concret recuperarea prejudiciilor. Potrivit expunerii de motive, scopul principal este întărirea responsabilității administrative și protejarea fondurilor publice.
Pedepse mai dure: până la cinci ani de închisoare
Una dintre cele mai importante modificări propuse privește regimul sancționator. Dacă în prezent legea permite inclusiv aplicarea unei amenzi penale și prevede pedepse relativ reduse, noul proiect introduce sancțiuni mult mai severe.
Concret, șefii instituțiilor care ignoră obligațiile privind recuperarea prejudiciilor ar putea primi:
- închisoare de la 1 la 5 ani;
- interzicerea unor drepturi;
- interdicția ocupării unei funcții de conducere într-o instituție publică.
Inițiatorii susțin că actualele sancțiuni nu au efect de descurajare și că lipsa răspunderii reale favorizează perpetuarea unor practici administrative defectuoase. Curtea de Conturi reprezintă una dintre cele mai importante instituții de control financiar ale statului român. Rolul acesteia este de a verifica modul în care sunt gestionate fondurile publice și patrimoniul statului. În urma controalelor, auditorii formulează recomandări și stabilesc măsuri obligatorii pentru remedierea neregulilor constatate.
Recuperarea prejudiciilor este considerată un element esențial al acestui mecanism. În lipsa recuperării efective a sumelor pierdute, controalele Curții de Conturi riscă să rămână simple exerciții birocratice fără impact real asupra finanțelor publice. Experții în administrație publică atrag atenția că neaplicarea măsurilor dispuse poate genera pierderi semnificative pentru bugetele locale și centrale.
Dacă proiectul va deveni lege, efectele sale vor fi resimțite nu doar la nivelul ministerelor și agențiilor guvernamentale, ci și în administrațiile locale. Primari, președinți de consilii județene, directori de instituții publice, conducători de regii autonome sau companii de stat ar putea deveni direct răspunzători pentru modul în care sunt implementate măsurile Curții de Conturi.
În ultimii ani, numeroase rapoarte de audit au identificat:
- plăți nelegale;
- contracte atribuite necorespunzător;
- cheltuieli fără bază legală;
- prejudicii produse patrimoniului public;
- nerespectarea procedurilor de achiziții publice.
În multe dintre aceste cazuri, recuperarea prejudiciilor s-a blocat în proceduri administrative sau litigii de lungă durată. Inițiativa USR se înscrie într-o dezbatere mai amplă privind responsabilitatea funcționarilor și a conducătorilor instituțiilor publice. Susținătorii proiectului consideră că măsura este necesară pentru a combate pasivitatea administrativă și pentru a asigura protecția banului public.
Pe de altă parte, există și voci care avertizează că o răspundere penală excesivă ar putea determina o atitudine defensivă în administrație și ar putea descuraja asumarea unor decizii manageriale. Specialiștii în drept administrativ apreciază însă că formularea finală a legii și modul în care aceasta va fi aplicată de instanțe vor fi decisive pentru echilibrul dintre responsabilizare și funcționarea eficientă a instituțiilor.
Proiectul legislativ urmează să intre în dezbaterea comisiilor parlamentare de specialitate și apoi să fie supus votului în plenul Parlamentului. Pe parcursul procesului legislativ sunt posibile amendamente și modificări ale textului propus. De asemenea, inițiativa va fi analizată din perspectiva compatibilității cu legislația penală și administrativă existentă. În cazul adoptării, noua reglementare ar putea reprezenta una dintre cele mai importante modificări ale legislației privind controlul utilizării fondurilor publice din ultimii ani.
