Audit de amploare în sistemul medicamentelor din România, după crize repetate de aprovizionare. Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a cerut verificarea mecanismelor prin care sunt monitorizate stocurile de medicamente, inclusiv activitatea Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR). În centrul atenției se află instituția care controlează una dintre cele mai importante piețe din sănătate, dar și întrebările legate de modul în care sunt numiți și verificați cei care ocupă funcții-cheie.
Criza medicamentelor a devenit una dintre cele mai sensibile probleme ale sistemului sanitar românesc. Lipsa unor tratamente esențiale, în special în zona oncologică, a generat în ultimii ani numeroase semnale de alarmă din partea pacienților, medicilor și organizațiilor profesionale. În acest context, Ministerul Sănătății a anunțat declanșarea unui audit amplu asupra mecanismelor de monitorizare și supraveghere a disponibilității medicamentelor pe piața din România. Verificările vizează atât structuri interne ale Ministerului Sănătății, spitalele publice, cât și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), instituția responsabilă de autorizarea și supravegherea medicamentelor.
Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a transmis că România are nevoie urgentă de un sistem digital de monitorizare care să permită identificarea din timp a situațiilor în care anumite medicamente ajung la niveluri critice de stoc. „Este inadmisibil ca România să nu aibă încă un sistem digital care să ne permită să urmărim trasabilitatea medicamentului și să știm, în timp real, când un stoc ajunge la un nivel critic”, a declarat ministrul. Potrivit acestuia, intervenția statului nu trebuie să înceapă după dispariția medicamentului de pe piață, ci înainte ca pacientul să fie afectat.
ANMDMR, instituția care controlează piața medicamentelor de miliarde de euro
Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România are un rol strategic în funcționarea sistemului sanitar. Instituția autorizează medicamentele care intră pe piața românească, controlează respectarea regulilor de distribuție, efectuează inspecții și gestionează mecanisme importante privind siguranța tratamentelor. Piața farmaceutică din România depășește anual miliarde de euro, iar deciziile luate în interiorul ANMDMR au efect direct asupra pacienților, producătorilor, distribuitorilor și farmaciilor.
În aceste condiții, orice problemă privind capacitatea instituției de a anticipa lipsurile de medicamente devine o problemă de interes public. Una dintre principalele critici formulate în ultimii ani este lipsa unui sistem integrat de urmărire a stocurilor. În prezent, autoritățile ajung deseori să reacționeze după ce apar probleme în spitale sau farmacii, în loc să prevină aceste situații printr-un mecanism de alertare timpurie.
Răzvan Prisada, conducerea ANMDMR și întrebările privind numirea în funcție
ANMDMR este condusă din anul 2022 de Răzvan Prisada, numit în funcție după un concurs organizat în perioada în care Ministerul Sănătății era condus de Alexandru Rafila. Anterior, Prisada a activat în domeniul farmaceutic și în structuri profesionale ale farmaciei. Numirea sa la conducerea agenției a atras atenția publică și din cauza unor informații privind relații de afaceri ale familiei sale cu persoane apropiate mediului politic.
Potrivit informațiilor apărute în presa de investigație, soția lui Răzvan Prisada ar fi avut anterior o relație comercială cu Mihai Cristian Ciolacu, nepotul liderului PSD Marcel Ciolacu, în cadrul unei societăți farmaceutice din Buzău. Operațiunile comerciale respective au fost prezentate public ca tranzacții între persoane private, însă au generat întrebări privind necesitatea unei transparențe sporite atunci când persoane cu legături în mediul privat ajung să ocupe funcții de conducere în instituții care reglementează domenii economice importante. La momentul numirii lui Prisada, fostul ministru al Sănătății Alexandru Rafila a declarat că nu ar fi cunoscut aceste legături de afaceri.
În orice stat modern, instituțiile care reglementează domenii strategice trebuie să funcționeze pe baza unor reguli stricte de integritate. Sănătatea este unul dintre cele mai sensibile domenii, deoarece deciziile administrative pot influența direct accesul pacienților la tratamente. Specialiștii în administrație publică susțin că problema nu este doar existența unor relații comerciale anterioare, ci modul în care sunt gestionate eventualele situații care pot ridica întrebări privind imparțialitatea. Transparența declarațiilor de interese, procedurile clare de selecție și mecanismele independente de control sunt instrumente esențiale pentru menținerea încrederii publice. În cazul ANMDMR, auditul anunțat de Ministerul Sănătății ar putea clarifica dacă procedurile actuale sunt suficiente pentru prevenirea și gestionarea crizelor de medicamente.
Lipsa medicamentelor oncologice, una dintre cele mai mari vulnerabilități
Una dintre prioritățile anunțate de Ministerul Sănătății este verificarea modului în care funcționează Programul Național de Oncologie. Pacienții cu boli grave sunt cei mai vulnerabili în situațiile în care apar întreruperi în aprovizionare. Pentru aceștia, lipsa temporară a unui tratament poate însemna întârzieri majore în schema terapeutică. Organizațiile de pacienți au atras în repetate rânduri atenția că sistemul trebuie să treacă de la o abordare reactivă la una preventivă.
Un sistem modern ar trebui să poată identifica:
- scăderea accelerată a stocurilor;
- problemele de import;
- întârzierile producătorilor;
- riscurile de retragere a unor medicamente;
- alternativele terapeutice disponibile.
Ministerul Sănătății analizează și modificarea procedurilor privind Autorizația de Nevoi Speciale (ANS). Această procedură permite accesul temporar la anumite medicamente atunci când acestea nu sunt disponibile prin circuitul obișnuit. În prezent, declanșarea anumitor mecanisme este legată de atingerea unui prag minim de stoc. Cseke Attila a transmis că pragul actual trebuie analizat deoarece intervenția autorităților trebuie să apară înainte ca situația să devină critică. „Dacă un medicament este deja la un nivel foarte scăzut în stoc, nu putem trata această situație ca și cum nu ar exista un risc pentru pacienți”, a precizat ministrul.
Un sistem digital de trasabilitate, soluția cerută de autorități
Una dintre concluziile preliminare ale Ministerului Sănătății este necesitatea dezvoltării unui sistem informatic național.
Un astfel de sistem ar trebui să permită monitorizarea în timp real a circuitului medicamentelor:
- producător;
- importator;
- distribuitor;
- farmacii;
- spitale;
- consum final.
Modele similare funcționează în mai multe state europene, unde autoritățile pot identifica rapid riscurile de deficit. În lipsa unei asemenea infrastructuri, România rămâne dependentă de raportări întârziate și intervenții de urgență.
Auditul Ministerului Sănătății trebuie să răspundă unor întrebări esențiale:
- De ce România nu are încă un sistem complet de monitorizare a stocurilor?
- Care sunt cauzele reale ale crizelor repetate de medicamente?
- Cum funcționează mecanismele de alertare existente?
- Sunt suficiente procedurile actuale pentru prevenirea deficitului?
- Există vulnerabilități în modul de administrare a instituțiilor de reglementare?
Dincolo de disputele politice, problema centrală rămâne accesul pacienților la tratament. În sănătate, timpul pierdut poate avea consecințe directe asupra vieții oamenilor.
