Într-un an fără alegeri naționale majore, partidele politice din România au continuat să aloce sume importante pentru promovare, comunicare publică și publicitate politică. Datele analizate de Expert Forum arată că, în primele șapte luni ale anului 2026, formațiunile politice au cheltuit milioane de lei pentru presă și propagandă, ridicând noi întrebări privind transparența finanțării politice și relația dintre partide și instituțiile media.
Potrivit analizei Expert Forum, partidele au raportat cheltuieli totale de aproximativ 26,4 milioane de lei pentru presă și propagandă, într-un context în care o parte importantă a acestor fonduri provine din subvențiile acordate de la bugetul de stat. Monitorizarea arată că cea mai mare parte a sumelor identificate este concentrată în jurul a două formațiuni politice – Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Cele două partide au direcționat cele mai mari bugete către promovarea în mediul online și către colaborări cu publicații și platforme media.
PSD și AUR domină piața publicității politice
Analiza Expert Forum indică faptul că PSD a declarat cheltuieli de aproximativ 13,1 milioane de lei, în timp ce AUR a raportat aproximativ 4,6 milioane de lei pentru presă și propagandă. Liberalilor le revin aproximativ 5,8 milioane de lei, conform datelor analizate. Specialiștii atrag atenția că aceste cifre trebuie interpretate cu atenție, deoarece raportările financiare nu surprind întotdeauna momentul exact al contractării serviciilor sau al plății efective. Unele contracte pot fi încheiate pe perioade mai lungi și achitate etapizat.
Septimius Pârvu, coordonator al programului electoral Expert Forum, a explicat că analiza organizației urmărește notificările de transparență disponibile public, însă mecanismul actual nu permite o imagine completă asupra traseului banilor.
Problema principală rămâne lipsa unei baze de date centralizate care să permită cetățenilor să vadă rapid:
- ce partid a plătit;
- către ce companie media;
- pentru ce tip de servicii;
- din ce sursă provin banii;
- care este valoarea contractului.
Datele colectate de Expert Forum arată că o parte semnificativă din banii identificați au ajuns către câteva platforme media. Conform monitorizării, Realitatea.net a atras aproximativ 7,9 milioane de lei, iar Antena3.ro aproximativ 2,7 milioane de lei.
De asemenea, alte publicații online au primit contracte pentru promovare politică, printre acestea fiind menționate platforme precum:
- EVZ.ro;
- Știripesurse;
- Gândul;
- Mediafax;
- alte publicații locale și regionale.
Structura cheltuielilor indică o schimbare importantă în modul în care partidele își construiesc comunicarea publică. Dacă în trecut televiziunea era principalul canal de promovare politică, restricțiile legislative privind publicitatea politică în anumite perioade au mutat o parte importantă a investițiilor către mediul online.
Trei companii media concentrează aproape 80% din fondurile identificate
Una dintre concluziile importante ale analizei este concentrarea pieței. Potrivit datelor Expert Forum, trei companii principale au atras aproape 80% din valoarea sumelor identificate, aproximativ 11 milioane de lei.
Printre acestea se află:
- DBV Media House
Compania apare asociată cu notificările publicate de Realitatea.net pentru contracte cu partidele politice. Valoarea cumulată a contractelor identificate este de aproximativ 8 milioane de lei.
- Concept Media Management
Firma apare în relație cu contractele pentru promovare pe Antena3.ro, valoarea identificată fiind de aproximativ 2,7 milioane de lei.
- HOG PUB GROUP
Compania apare în cazul unor contracte derulate prin platforme precum Gândul și Mediafax. Această concentrare ridică întrebări privind diversitatea pieței media și gradul în care accesul la resurse financiare politice poate influența echilibrul dintre publicații.
Banii publici și problema transparenței
Una dintre principalele critici formulate de Expert Forum este legată de faptul că publicul nu are acces simplu și complet la informațiile despre destinatarii banilor cheltuiți de partide.
Deși partidele sunt obligate să raporteze cheltuielile, informațiile publice nu oferă întotdeauna detalii suficiente privind:
- beneficiarul final;
- contractele semnate;
- serviciile exacte cumpărate;
- durata colaborării.
Regulamentul european privind transparența publicității politice a introdus noi obligații pentru editorii de publicitate, însă aplicarea practică rămâne dificilă. Expert Forum susține că ar fi necesară o platformă unică în care toate notificările privind publicitatea politică să fie centralizate și ușor accesibile publicului.
Finanțarea comunicării politice prin intermediul presei reprezintă un subiect sensibil în orice democrație. Pe de o parte, partidele au dreptul să își comunice programele, proiectele și mesajele publice.
Pe de altă parte, utilizarea unor sume foarte mari pentru promovare poate ridica întrebări privind independența editorială și delimitarea dintre:
- informație jurnalistică;
- publicitate politică;
- conținut sponsorizat;
- comunicare instituțională.
În lipsa unor mecanisme clare de transparență, publicul poate avea dificultăți în a identifica dacă un material reprezintă o știre, o analiză jurnalistică sau un mesaj plătit. Datele din 2026 confirmă faptul că mediul online a devenit principalul teren de competiție pentru influență politică. Site-urile de știri, platformele sociale și publicațiile digitale permit partidelor să ajungă rapid la milioane de utilizatori.
În același timp, această schimbare creează provocări:
- cum este identificată publicitatea politică;
- cine finanțează campaniile;
- cum sunt utilizate datele personale;
- cât de transparent este procesul.
Analiza Expert Forum arată că, în multe notificări, informațiile despre utilizarea tehnicilor de targetare sau despre prelucrarea datelor personale sunt incomplete sau absente. Cheltuielile pentru presă și propagandă nu reprezintă doar o problemă contabilă. Ele reflectă modul în care partidele încearcă să influențeze opinia publică și să își construiască imaginea.
Într-un sistem democratic funcțional, cetățenii trebuie să poată afla:
- cine finanțează mesajele politice;
- cine beneficiază de aceste fonduri;
- dacă banii provin din resurse private sau publice;
- cum sunt utilizate subvențiile primite de partide.
Transparența nu înseamnă limitarea comunicării politice, ci garantarea faptului că alegătorii pot separa informația independentă de mesajul plătit.
Anul 2026 confirmă o tendință deja vizibilă în politica românească: comunicarea și imaginea au devenit domenii în care partidele investesc sume considerabile. Cei peste 26 de milioane de lei alocați pentru presă și propagandă arată dimensiunea financiară a competiției pentru influență publică. În același timp, lipsa unei transparențe complete privind contractele și beneficiarii finali menține întrebarea esențială:
Cât din această investiție reprezintă informare publică și cât reprezintă construcție de imagine politică finanțată din bani publici?
Pentru ca relația dintre politică și presă să rămână una sănătoasă într-o societate democratică, răspunsul trebuie oferit prin transparență, date publice accesibile și reguli clare.
Articol integral pe LIBERTATEA
