Investigație administrativă la nivelul Administrației Naționale „Apele Române”: Ministerul Mediului reclamă o problemă sistemică în gestionarea resurselor de apă, după descoperirea unor exploatări ilegale de agregate minerale în județul Olt. Două lacuri create artificial pe aproximativ 100 de hectare, prejudicii estimate la zeci de milioane de lei și controale locale considerate insuficiente sunt principalele concluzii prezentate de ministrul Mediului, Diana Buzoianu.
Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) intră într-un amplu proces de verificare și reorganizare după ce Ministerul Mediului a prezentat concluziile a două rapoarte privind activitatea instituției. Potrivit ministrului Diana Buzoianu, documentele indică existența unei „probleme sistemice” care afectează modul în care sunt gestionate controalele, structura de personal și mecanismele interne de responsabilizare. Primul raport vizează situația exploatărilor de agregate minerale din cadrul Administrației Bazinale de Apă Olt, unde autoritățile au identificat activități despre care susțin că ar fi fost desfășurate ilegal pe perioade îndelungate. Conform datelor prezentate de ministru, în urma acestor exploatări au apărut două lacuri artificiale, cu o suprafață totală de aproximativ 100 de hectare. Al doilea raport reprezintă un diagnostic organizațional al ANAR și evidențiază vulnerabilități privind organizarea instituției, distribuția personalului, eficiența controalelor și independența structurilor de inspecție.
Potrivit Ministerului Mediului, cazul din județul Olt reprezintă una dintre cele mai grave situații descoperite în ultimii ani în domeniul exploatării agregatelor minerale. Diana Buzoianu a prezentat situația a două exploatări atribuite companiilor Mineralport și Pondstar, unde, conform raportului Corpului de Control, activitățile desfășurate pe o perioadă de aproximativ 15 ani ar fi modificat semnificativ configurația terenului. Ministrul Mediului a afirmat că, în urma extragerii agregatelor, au fost create două lacuri vizibile inclusiv în imaginile satelitare. Una dintre suprafețe ar avea aproximativ 75 de hectare.
„Aici era pământ acum ceva ani de zile, acum este un lac creat pe 100 de hectare”, a declarat Diana Buzoianu, explicând amploarea modificărilor produse asupra terenului.
Situația este cu atât mai gravă, potrivit ministrului, deoarece verificările au arătat că structurile locale ale Apelor Române nu ar fi intervenit eficient pentru oprirea activităților reclamate. În cazul unei exploatări analizate, Ministerul Mediului susține că nu exista autorizație pentru activitatea desfășurată, iar timp de aproximativ 15 ani nu ar fi fost realizate controale eficiente de către structurile locale competente.
Peste 5 milioane de metri cubi de agregate extrase. Prejudicii de peste 10 milioane de lei
Unul dintre cele mai importante puncte din raport este legat de cantitatea de agregate minerale extrase. Potrivit declarațiilor ministrului Mediului, în cazul companiei Mineralport ar fi fost extrase ilegal peste 5 milioane de metri cubi de agregate minerale. Prejudiciul calculat doar pentru această situație ar depăși 10 milioane de lei, iar pentru cele două exploatări analizate prejudiciile totale ar depăși 20 de milioane de lei. Ministrul a precizat că statul trebuie să urmărească recuperarea prejudiciilor și aplicarea penalităților aferente. O particularitate importantă este faptul că neregulile nu ar fi fost descoperite de administrația bazinală locală, ci în urma unui control încrucișat realizat de inspectori ai Administrației Bazinale de Apă Jiu.
Raportul prezentat de Ministerul Mediului ridică semne de întrebare privind eficiența controalelor realizate la nivel local. Conform datelor prezentate, în mai mulți ani au fost efectuate controale care nu s-au finalizat cu sancțiuni semnificative, deși ar fi fost identificate abateri. În 2019 au fost realizate 12 controale privind exploatarea agregatelor, însă acestea nu ar fi dus la sancțiuni contravenționale. Situația ar fi continuat în 2020, când alte 12 controale nu s-ar fi concretizat prin aplicarea unor sancțiuni. În 2021 au fost realizate doar două controale, iar în anii următori situația ar fi rămas similară. Potrivit ministrului, abia în 2026, după intervenția altor structuri, au fost aplicate sancțiuni în valoare totală de 115.000 de lei.
Un capitol distinct al raportului este dedicat companiei Pondstar. Potrivit ministrului Mediului, această exploatare ar fi funcționat fără controale timp de 11 ani, între 2010 și 2021. Ulterior, verificările ar fi identificat repetarea unor probleme, însă fără ca situația să fie rezolvată definitiv. În cazul Mineralport, situația prezentată de Diana Buzoianu este considerată și mai gravă. Ministrul a afirmat că între 2011 și 2026 nu ar fi existat niciun control, deși modificarea terenului putea fi observată inclusiv prin imagini satelitare.
Concluziile Corpului de Control urmează să fie transmise către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Separat, ANAR transmisese anterior o sesizare către Parchetul de pe lângă Judecătoria Balș. Ministerul Mediului dorește și măsuri administrative împotriva persoanelor care aveau responsabilități privind verificarea exploatărilor. Diana Buzoianu a declarat că responsabilii locali trebuie să răspundă administrativ pentru modul în care au fost gestionate controalele. Ministrul a afirmat că Mădălina Ion Duca, conducerea Administrației Bazinale de Apă Olt, nu ar mai trebui să rămână în funcție, iar aceeași poziție a exprimat-o și privind conducerea Sistemului de Gospodărire a Apelor Olt.
În paralel, Ministerul Mediului pregătește o reorganizare amplă a ANAR. Raportul organizațional identifică 33 de riscuri, dintre care nouă sunt considerate critice. Una dintre concluziile principale este dezechilibrul dintre personalul administrativ și personalul de execuție. Potrivit analizei, structurile suport sunt supradimensionate, în timp ce activitățile operative, de teren și control au deficit de personal. Raportul identifică aproximativ 270 de posturi care ar putea fi redistribuite către structurile de execuție.
Inspecția ANAR ar putea fi mutată la nivel național
Una dintre cele mai importante reforme propuse este schimbarea modului în care funcționează inspecția. Ministerul Mediului consideră că inspectorii nu au suficientă independență atunci când sunt subordonați conducerilor locale ale administrațiilor bazinale. Soluția analizată este mutarea inspecției la nivel național, astfel încât controalele să fie mai puțin vulnerabile la presiuni locale. Raportul organizațional arată și problema îmbătrânirii personalului. Peste 35% dintre angajații ANAR au peste 55 de ani, iar instituția nu are o strategie suficientă pentru atragerea specialiștilor tineri. În plus, investițiile necesare pentru infrastructura de apă sunt estimate la valori foarte mari. Portofoliul actual ar necesita între 11 și 12 miliarde de lei pentru finalizare.
Cazul exploatărilor ilegale din Olt devine unul dintre cele mai importante teste pentru capacitatea statului de a reforma administrația apelor. Dincolo de prejudiciile financiare reclamate, situația ridică întrebări despre eficiența controalelor, independența inspectorilor și modul în care instituțiile publice gestionează resursele naturale. Ministerul Mediului anunță o reformă amplă: reorganizare internă, mutarea inspecției la nivel național, redistribuirea personalului și monitorizarea strictă a măsurilor propuse. Rămâne de văzut dacă aceste schimbări vor produce efecte concrete sau dacă problemele semnalate vor rămâne doar într-un raport administrativ.
Inquam Photos / George Călin
