Curtea de Apel Oradea a pronunțat verdictul definitiv în dosarul care a vizat-o pe fosta adjunctă a Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Bihor, Nadia Racz (în prezent Popa). Instanța a menținut condamnarea acesteia la 1 an și 2 luni de închisoare cu suspendare pentru infracțiunea de divulgare de informații nepublice, însă a confirmat achitarea pentru acuzația de luare de mită.
Decizia marchează finalul unui dosar complex instrumentat de procurorii DNA Oradea, care a vizat presupuse fapte de corupție și încălcări ale atribuțiilor de serviciu în cadrul instituției responsabile de controlul respectării legislației muncii în județul Bihor. Hotărârea Curții de Apel Oradea este definitivă, iar fosta adjunctă a ITM Bihor a fost obligată și la plata unor cheltuieli judiciare în valoare de 2.000 de lei.
Acuzația principală: informații despre controale transmise unor persoane din mediul privat
Potrivit anchetei procurorilor DNA Oradea, Nadia Racz ar fi oferit unor persoane din mediul privat informații despre controale organizate de inspectorii ITM Bihor în domeniul construcțiilor. Anchetatorii au susținut că fosta adjunctă a instituției ar fi transmis informații despre acțiuni de control aflate în desfășurare sau planificate, avertizând reprezentanți ai unor firme să fie pregătiți și „vigilenți” în perioada verificărilor.
Persoanele către care ar fi ajuns aceste informații erau apropiate de domeniul economic vizat de controale. Printre acestea se afla o administratoare a unei firme de contabilitate și consultanță fiscală, care avea numeroși clienți activi în sectorul construcțiilor, precum și soțul acesteia, asociat în două societăți comerciale din același domeniu. În fața anchetatorilor, Nadia Racz a respins acuzațiile și a declarat că discuțiile purtate cu administratoarea firmei de contabilitate au avut alte teme și nu au vizat controalele ITM. Instanțele au apreciat însă că anumite informații transmise nu erau destinate publicității și că divulgarea acestora putea crea avantaje unor persoane interesate.
În primă instanță, Tribunalul Bihor a stabilit vinovăția Nadiei Racz pentru infracțiunea de permitere a accesului unor persoane neautorizate la informații care nu erau destinate publicității, în scopul obținerii unor foloase necuvenite. Instanța a reținut că fapta a fost comisă în formă continuată, fiind vorba despre două acte materiale.
Pedeapsa aplicată a fost de:
- 1 an și 2 luni de închisoare cu suspendare;
- 2 ani termen de supraveghere;
- obligația de a participa la un program de reintegrare socială;
- efectuarea a 100 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității.
Activitatea neremunerată ar urma să fie desfășurată fie în cadrul Primăriei Oradea, fie la Mănăstirea Sfintei Cruci. Atât DNA Oradea, cât și Nadia Racz au contestat sentința Tribunalului Bihor. Procurorii au solicitat modificarea soluției, inclusiv în ceea ce privește acuzația de luare de mită, în timp ce fosta adjunctă ITM a cerut achitarea. Curtea de Apel Oradea a respins ambele apeluri, menținând soluția inițială.
Una dintre cele mai importante componente ale dosarului a vizat acuzația de luare de mită. Procurorii au susținut că Nadia Racz ar fi beneficiat de o parte din foloasele obținute prin activități ilegale desfășurate de alte persoane din cadrul ITM Bihor. Totuși, instanțele nu au considerat că probele administrate demonstrează existența acestei infracțiuni. Tribunalul Bihor a stabilit că „fapta nu există” în ceea ce privește acuzația de luare de mită, iar Curtea de Apel Oradea a menținut această concluzie. Astfel, verdictul definitiv separă cele două acuzații: condamnare pentru divulgarea unor informații confidențiale, dar achitare pentru presupusa primire de mită.
Cazul Nadiei Racz face parte dintr-o anchetă mai amplă desfășurată de DNA Oradea privind activitatea unor angajați ai ITM Bihor. Investigația a pornit după ce procurorii au identificat suspiciuni privind modul în care anumite controale ar fi fost gestionate și privind relațiile dintre inspectori și reprezentanți ai unor firme. În octombrie 2023, două inspectoare ITM Bihor, Natalia Floruța și Aurica Buhaș, au fost prinse în flagrant în timp ce ar fi primit suma de 2.000 de lei de la administratorul unei firme din Oradea. Potrivit anchetatorilor, banii ar fi fost oferiți pentru ca inspectorii să aplice avertismente în locul unor sancțiuni contravenționale mai severe. În timpul anchetei, una dintre persoanele implicate a colaborat cu procurorii și a oferit informații despre alte persoane din cadrul instituției.
Alte condamnări în dosarul ITM Bihor
Alte trei persoane cercetate în dosar au ales proceduri simplificate și și-au recunoscut faptele. Instanța a admis acordurile de recunoaștere a vinovăției, iar condamnările au rămas definitive.
Astfel:
- Daniela Hrișcu, fostă șefă a Biroului Control Muncă Nedeclarată, a primit 1 an și 10 luni de închisoare cu suspendare;
- Aurica Buhaș a primit aceeași pedeapsă, respectiv 1 an și 10 luni de închisoare cu suspendare;
- Natalia Floruța a fost condamnată la 3 ani de închisoare cu suspendare.
Aceste soluții au venit după recunoașterea faptelor și acceptarea acuzațiilor formulate de procurori.
Dosarul ITM Bihor readuce în atenție problema vulnerabilităților existente în instituțiile de control ale statului. Inspectoratele teritoriale de muncă au un rol esențial în verificarea respectării legislației muncii, combaterea muncii nedeclarate și protejarea angajaților. Prin natura atribuțiilor lor, inspectorii de muncă au acces la informații sensibile privind activitatea firmelor, controale planificate și situații care pot influența direct mediul economic.
Transmiterea unor astfel de informații către persoane interesate poate afecta obiectivitatea controalelor și poate crea avantaje nejustificate pentru anumite companii. În acest context, condamnarea definitivă a Nadiei Racz pentru divulgarea unor informații nepublice reprezintă o sancțiune pentru încălcarea obligațiilor de confidențialitate impuse funcționarilor publici.
Dosarul fostei adjuncte a ITM Bihor evidențiază dificultatea delimitării clare dintre relațiile profesionale normale dintre instituții și mediul privat și situațiile în care accesul privilegiat la informații poate deveni un avantaj incorect. Deși instanța nu a confirmat acuzația de mită, condamnarea pentru divulgarea informațiilor nepublice arată că folosirea necorespunzătoare a informațiilor obținute prin exercitarea unei funcții publice poate avea consecințe penale. Verdictul definitiv în cazul Nadiei Racz închide unul dintre cele mai importante dosare de corupție care au vizat ITM Bihor în ultimii ani, însă investigațiile și condamnările celorlalte persoane implicate mențin în atenția publică problema integrității în instituțiile de control ale statului.
