Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), instituție-cheie în gestionarea piețelor de energie electrică și gaze, a devenit în ultimii ani mai cunoscută pentru sinecurile politice decât pentru măsurile concrete luate în beneficiul consumatorilor.
Cu doar 310 angajați, dar salarii medii de trei ori mai mari decât media națională, ANRE ridică semne de întrebare legate de modul în care sunt folosiți banii colectați indirect de la cetățeni.
ANRE este una dintre cele trei autorități autonome importante, alături de ANCOM și ASF, care nu se finanțează direct din bugetul de stat. Banii provin din taxe și contribuții percepute operatorilor din energie — producători, transportatori, distribuitori și furnizori. În realitate, aceste costuri se regăsesc în facturile plătite de consumatori, ceea ce face ca finanțarea să fie, indirect, din buzunarul populației.
Comparativ:
-
ANCOM: 659 angajați, salariu mediu net 12.934 lei (2024)
-
ASF: 551 angajați, salariu mediu net 13.562 lei (2024)
-
ANRE: 310 angajați, salariu mediu net 18.635 lei (2024)
Diferențele sunt evidente: un angajat ANRE câștigă cu 44% mai mult decât unul din ANCOM și cu 37% mai mult decât în ASF. Raportat la media națională de 5.645 lei net, venitul este de peste trei ori mai mare.
În vârful piramidei salariale se află conducerea ANRE:
-
Președinte ANRE – 75.073 lei net/lună (14.836 euro)
Funcția este ocupată de George Niculescu (PNL), avocat, fost prefect de Constanța și consilier județean. -
Vicepreședinți ANRE – 66.240 lei net/lună (13.090 euro)
În prezent, un singur post este ocupat, de Gabriel Andronache, după demisia lui Mircea Man (PNL). -
Membri Comitet de Reglementare – 57.408 lei net/lună (2025)
În 2024, indemnizațiile erau de 53.650 lei net/lună.
În total, Comitetul de Reglementare are 7 posturi, dintre care trei sunt ocupate automat de președinte și vicepreședinți. Două posturi sunt vacante după plecarea lui Iulian Iancu și Valeriu Steriu (PSD).
Potrivit datelor comunicate la solicitarea SpotMedia, proiectul de buget al ANRE pentru 2025 prevede:
-
Reducerea cheltuielilor salariale brute cu 23% (de la 128,9 milioane lei în 2024 la 99 milioane lei).
-
Scăderea salariului mediu net de la 18.635 lei la 15.726 lei (o reducere de 15%).
Chiar și cu această diminuare, veniturile rămân mai mari decât cele de la ASF și ANCOM.
Economii suplimentare vin din funcționarea cu doar 5 membri în Comitetul de Reglementare, evitând plata indemnizațiilor pentru cele două posturi vacante.
Rolul ANRE este crucial: reglementează piețe semi-liberale, coordonează producția energetică, asigură stabilitatea prețurilor și previne dezechilibre majore în rețele. Însă, în realitate, instituția este folosită frecvent de partide pentru a recompensa apropiați și membri de partid cu posturi bine plătite, adesea fără legătură cu domeniul.
Cazuri relevante:
-
Valeriu Steriu – fost purtător de cuvânt al PSD, fără experiență în energie, numit în Comitetul de Reglementare.
-
Alexandru Stănescu – fratele lui Paul Stănescu (PSD), fost șef al Comisiei de Agricultură, numit în 2021 în Comitetul de Reglementare, demisionând în 2022.
-
Alexandra Dinulescu – tânără absolventă de Drept, fără experiență, angajată ca expert la cabinetul președintelui ANRE în 2022.
-
Radu Prea – fost senator PSD, numit director ANRE în 2024, fără experiență relevantă.
Argumentele oficiale:
-
Complexitatea domeniului – reglementările din energie necesită expertiză tehnică și juridică avansată.
-
Responsabilitatea deciziilor – orice eroare poate provoca pierderi economice majore sau crize energetice.
-
Finanțare independentă – ANRE nu depinde direct de bugetul de stat, ceea ce permite politici salariale proprii.
Problema apare atunci când aceste posturi sunt ocupate politic, fără criterii clare de competență, ceea ce transformă o instituție vitală într-o „pensiune de lux” pentru oameni cu carnet de partid.
Deși nu este finanțată din bugetul central, ANRE percepe taxe și contribuții operatorilor din energie. Acestea sunt incluse în facturile plătite de consumatori, ceea ce înseamnă că salariile uriașe ale funcționarilor ANRE sunt suportate, indirect, de fiecare gospodărie din România.
Astfel, discuția despre costurile salariale nu este una internă instituției, ci de interes public, deoarece orice creștere de buget sau de personal se reflectă, inevitabil, în facturile de energie.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat, la preluarea mandatului, că va „temperă cheltuielile cu personalul” în autoritățile autonome precum ANRE, ANCOM și ASF. Pentru ANRE, provocarea este dublă:
-
să reducă costurile fără a compromite capacitatea tehnică,
-
să elimine sinecurile politice prin criterii transparente de recrutare.
Experții avertizează însă că reforma va fi dificilă, întrucât numirile politice sunt reglementate prin lege, iar schimbarea lor necesită voință parlamentară.
ANRE este indispensabilă pentru funcționarea stabilă a pieței de energie. Însă imaginea sa este erodată de:
-
salarii exorbitante în raport cu media națională,
-
numiri politice controversate,
-
percepția că banii publici sunt folosiți pentru răsplătirea loialității politice, nu pentru competență.
Atât timp cât aceste practici vor continua, orice reformă a pieței de energie va fi privită cu scepticism, iar încrederea publicului în instituție va rămâne scăzută.
