Mark Zuckerberg spune că Facebook a restricționat o poveste despre fiul lui Joe Biden în timpul alegerilor din 2020, deoarece s-a bazat pe avertismentele FBI privind dezinformarea, scrie BBC.
The New York Post a pretins că e-mailurile scurse de pe laptopul lui Hunter Biden au arătat că vicepreședintele de atunci l-a ajuta la afacerile în Ucraina.
Facebook și Twitter au restricționat partajarea articolului. Zuckerberg a spus că a luat o decizie greșită „Când înlăturăm ceva ce nu ar trebui, acesta este cel mai rău”, a spus Zuckerberg într-un interviu media pe podcastul Joe Rogan.
Povestea New York Post a fost publicată cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile prezidențiale dintre Joe Biden și Donald Trump, pe care Biden le-a câștigat.
Acesta a susținut că un laptop, abandonat într-un atelier de reparații de Hunter Biden, conținea e-mailuri care includeau detalii despre Hunter care i-a prezentat tatălui său un magnat al energiei ucrainene și a organizat o întâlnire.
Nu există nicio înregistrare în programul lui Biden că o astfel de întâlnire a avut loc vreodată. În mod critic, a alimentat acuzații de lungă durată nedovedite despre corupție din partea lui Joe Biden pentru a asigura succesul afacerilor fiului său în Ucraina.
În acest context, povestea New York Post, bazată pe date exclusive la care nicio altă agenție de știri nu a avut acces, a fost întâmpinată cu scepticism – și cenzurată de rețelele de socializare. Zuckerberg i-a spus lui Rogan:
„În contextul asta, FBI-ul a venit la noi – la câțiva oameni din echipa noastră – și a spus „hei, să știi, ar trebui să fiți în alertă maximă. Ne-am gândit că există multă propagandă rusă în alegerile din 2016, avem înștiințat că o să fie la fel și acum”.
El a spus că FBI nu a avertizat Facebook despre povestea lui Biden – doar că Facebook a considerat că „se potrivește cu acest tipar”.
Articolul rămâne controversat
Hard disk-ul său a fost furnizat Postului de către avocatul lui Donald Trump, Rudy Giuliani.
La mai bine de un an de la apariția poveștii, Washington Post și-a efectuat propria analiză și a concluzionat că laptopul și unele e-mailuri erau probabil să fie autentice – dar majoritatea datelor nu au putut fi verificate din cauza „manipularii neglijente a datelor”.
Alte organizații de știri cândva sceptice, cum ar fi New York Times, au fost de acord că cel puțin unele dintre e-mailuri sunt autentice.
Rogan, unul dintre cei mai populari podcasteri din lume, cu o audiență de milioane pentru fiecare episod, a fost el însuși acuzat că a răspândit dezinformări în trecut.
Întrebându-l pe Zuckerberg dacă regretă că a suprimat povestea faptică, fondatorul Facebook a răspuns: „Este nasol… s-a dovedit că am fost nevinovat până la urmă….sunt liber.”
Dar Zuckerberg a recunoscut că au rămas dezacorduri în legătură cu povestea, despre care a spus că este o „o problemă hiper-politică”. „În funcție de ce parte a spectrului politic, fie crezi că nu l-am cenzurat suficient, fie l-am cenzurat mult prea mult”.
Facebook nu a interzis complet partajarea articolului, ci a limitat în schimb cât de mult algoritmul său. Deci, deși oamenii puteau posta articolul și discuta despre el, era mai puțin probabil să se răspândească organic la noii utilizatori.
În schimb, Twitter a interzis partajarea articolului. Ambele companii de rețele de socializare s-au văzut atacate de republicanii americani și de susținătorii lui Donald Trump și au trebuit să își explice acțiunile înaintea unei audieri la Senatul SUA.
Meta, compania-mamă a Facebook, a subliniat că Zuckerberg a abordat avertismentele FBI la acea audiere din 2020, spunând despre interviul lui Joe Rogan că „nimic din toate acestea nu este nou”.
Creatorul Facebook a vorbit și despre antipatia lui pentru a se ocupa de astfel de probleme spinoase. „Nu am intrat în asta pentru a judeca aceste lucruri.
Am intrat în asta pentru a proiecta tehnologie care îi ajută pe oameni să se conecteze”, a spus el lui Rogan.
„Toată chestia asta care arbitrează ce este în regulă și ce nu este – evident că trebuie să fiu implicat în asta pentru că, la un anumit nivel, conduc compania și nu pot să abdic pur și simplu.
„Dar nici nu cred că, ca o chestiune de guvernare”.
