Un raport recent al Curții de Conturi pune sub reflector una dintre cele mai grave probleme ale sistemului fiscal din România: mii de firme și persoane fizice autorizate (PFA), înregistrate la aceleași adrese, acumulează datorii uriașe la bugetul de stat, contribuind masiv la deficitul bugetar și la incapacitatea statului de a colecta venituri fiscale.
Conform auditului de conformitate efectuat la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), există deficiențe grave în evidența contabilă, analiza riscurilor fiscale și colectarea creanțelor bugetare, mai ales în zona TVA-ului și a impozitului pe profit.
Datele transmise de ANAF, Centrul Național pentru Informații Financiare și Registrul Comerțului arată că la nivel național există 2.440 de adrese care concentrează firme cu datorii cumulate de peste 29,6 miliarde lei (aproape 6 miliarde de euro), fiecare adresă având datorii de peste 1 milion de lei.
În total, la aceste adrese sunt înregistrate 47.513 firme, iar numărul continuă să crească, semnalând un fenomen de concentrare fiscală cu riscuri uriașe pentru sistemul bugetar.
Printre cazurile analizate de Curtea de Conturi, situația din București iese în evidență prin dimensiunea fenomenului. La o singură adresă din bulevardul Bucureștii Noi, Sector 1, funcționează oficial 6.061 persoane fizice autorizate și 2.398 de societăți comerciale, toate cu sediul profesional declarat în același spațiu.
Un alt exemplu apare în Sector 1, pe strada Argentina, unde sunt înregistrate 1.895 de firme, cu datorii totale de 465.708 lei.
În Sector 2, într-un apartament de pe strada Arhitect Grigore Ionescu, au fost identificate 2.736 de firme cu datorii cumulate de 124,7 milioane lei, doar la finalul anului 2023.
Aceste cazuri sunt doar vârful icebergului, relevând o practică frecventă de utilizare a unor adrese comune pentru înregistrarea unor entități fiscale cu risc ridicat.
„Riscul fiscal determinat de funcționarea într-un sediu social situat la aceeași adresă cu alte zeci, sute sau mii de firme ar trebui evaluat de organele fiscale”, se arată în raportul Curții de Conturi.
Situația acestor adrese multiple favorizează mecanisme sofisticate de evitare a obligațiilor fiscale. Grupuri specializate transferă firmele cu datorii mari de la un administrator la altul, blocând recuperarea creanțelor de către stat. Practic, odată ce datoriile devin imposibil de achitat, firmele sunt mutate rapid în administrarea unor persoane intermediare, care nu au resurse pentru achitarea obligațiilor.
„Cele mai multe dintre aceste societăți comerciale ar trebui să suscite interesul organelor fiscale, fiind evidente riscurile fiscale determinate de funcționarea „la grămadă”, precum și de faptul că dețin cod valabil de TVA”, avertizează Curtea de Conturi.
Auditul a identificat și deficiențe majore la Serviciul Executare Silită Cazuri Speciale Regional București. Nu există o procedură clară de evidențiere a debitelor rezultate din sentințe penale, iar aplicația informatică nu poate centraliza corect creanțele provenite din astfel de sentințe. Acest blocaj informatic reduce eficiența recuperării sumelor datorate de condamnați.
„Aplicația informatică nu este complet operațională pentru a permite centralizarea debitelor din sentințe penale, încasările și sumele rămase de recuperat la bugetul de stat”, mai arată raportul.
Un alt indicator-cheie analizat este GAP-ul de TVA, decalajul dintre TVA-ul teoretic care ar trebui colectat și cel efectiv încasat. România continuă să fie lider negativ la nivel european la acest capitol, deși, potrivit datelor Comisiei Europene pentru 2022, decalajul a avut o ușoară scădere.
Curtea de Conturi recomandă ANAF și Ministerului Finanțelor dezvoltarea de instrumente mai performante pentru identificarea exactă a zonelor de risc, estimarea decalajelor fiscale și adoptarea unor măsuri de politică fiscală adecvate pentru reducerea GAP-ului de TVA.
„Este necesară dezvoltarea capacității de estimare a decalajelor fiscale, pentru identificarea cu acuratețe a activităților vulnerabile, luarea măsurilor administrative și ajustarea politicilor fiscale”, se arată în raport.
Metodologiile utilizate de Comisia Europeană și de FMI subliniază și ele faptul că politicile fiscale curente, inclusiv scutirile sau cotele reduse de TVA, contribuie suplimentar la adâncirea decalajului de colectare.
Acest fenomen al înregistrării multiple de firme la aceeași adresă explică, parțial, de ce statul român întâmpină dificultăți în colectarea veniturilor fiscale, în ciuda unui cadru legislativ aparent strict. Rețeaua de firme fantomă, asociată cu lipsa unor sisteme IT performante și a unor proceduri clare de executare, afectează grav capacitatea bugetului de stat de a-și asigura resursele necesare funcționării.
În condițiile în care România are deja cel mai mare deficit bugetar din UE, astfel de practici de evitare a obligațiilor fiscale pun o presiune suplimentară asupra necesității de împrumuturi externe și asupra sustenabilității sistemului public.
Măsuri recomandate de Curtea de Conturi:
- implementarea unor controale tematice ANAF pe adresele cu risc;
- dezvoltarea de algoritmi de risc fiscal care să includă concentrarea sediilor sociale;
- informatizarea completă a evidenței debitorilor penal;
- cooperare mai strânsă între ANAF, Registrul Comerțului și Ministerul Justiției;
- modificarea legislației pentru limitarea numărului de firme ce pot funcționa la o singură adresă.
Fără astfel de măsuri ferme, România va continua să se confrunte cu probleme grave de colectare, iar bugetul de stat va rămâne vulnerabil în fața evaziunii fiscale.
