Mihai Precup și Victor Moraru, doi apropiați ai lui Marian Neacșu, considerat o figură centrală în guvernul actual, au fost numiți președinte, respectiv vicepreședinte al agenției, scrie G4Media.

Scena politică românească este marcată de recentele numiri la conducerea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), o instituție puțin cunoscută, dar cu o putere considerabilă în administrarea companiilor de stat.

Mihai Precup, în vârstă de 37 de ani, este noul președinte al AMEPIP. Cariera sa politică a luat avânt după alăturarea la Pro România, unde l-a întâlnit pe Marian Neacșu. Cu susținerea acestuia, Precup a ocupat diverse funcții semnificative, inclusiv în consiliul de administrație al Poștei Române și al Băncii Europene de Investiții. Educația sa impresionantă și experiența în finanțe sunt puncte cheie în CV-ul său.

Victor Moraru, vicepreședinte AMEPIP, este un alt apropiat al lui Marian Neacșu. Originar din aceeași zonă ca Neacșu, Moraru a deținut funcții importante la nivel local și central, ajungând să colaboreze strâns cu Neacșu la Secretariatul General al Guvernului.

Marian Neacșu, o figură influentă în PSD, este considerat a fi omul care controlează agenda premierului Marcel Ciolacu. Trecutul său politic a fost marcat de o ascensiune remarcabilă și de un parcurs controversat, cu diverse funcții în stat și partid.

AMEPIP joacă un rol important în monitorizarea și evaluarea performanțelor întreprinderilor publice. Acest lucru înseamnă control asupra companiilor cu capital de stat, cu cifre de afaceri de sute de milioane de euro. Rolul AMEPIP este esențial pentru asigurarea transparenței și eficienței în administrarea acestor companii.

Numirile lui Precup și Moraru la conducerea AMEPIP ar putea avea implicații semnificative asupra modului în care sunt gestionate companiile de stat. Legăturile lor strânse cu Marian Neacșu și, indirect, cu premierul Marcel Ciolacu, ridică întrebări despre influențele politice în deciziile economice majore.

Aceste schimbări la nivelul conducerii AMEPIP pot reprezenta un nou capitol în gestionarea companiilor de stat din România. Rămâne de văzut cum vor influența Mihai Precup și Victor Moraru activitatea și performanța acestor întreprinderi în contextul politic și economic actual.

Fostul ministru al Economiei și deputatul USR, Claudiu Năsui, a lansat o alertă privind un proiect de ordonanță de urgență al guvernului Ciolacu, care ar putea limita semnificativ libertatea cetățenilor români de a deschide microîntreprinderi, scrie digi24.

Conform lui Năsui, proiectul de ordonanță, propus de Ministerul de Finanțe controlat de PNL, ar interzice cetățenilor să înființeze o microîntreprindere dacă au rude de până la gradul 3 care dețin deja astfel de afaceri. Această prevedere ar putea duce la desființarea a aproximativ 100.000 de microîntreprinderi.

Năsui a criticat vehement propunerea, considerând-o un atac asupra antreprenoriatului și o dovadă de lipsă de înțelegere a mediului privat din partea politicienilor. „E ireal, dar e adevărat,” afirmă Năsui, subliniind absurditatea situației în care membrii unei familii nu pot deține simultan microîntreprinderi.

Pe lângă restricțiile privind înființarea de microîntreprinderi, ordonanța include și noi taxe, schimbând modul de calcul al impozitării și eliminând diverse deductibilități. Printre modificări se numără limitarea numărului de microîntreprinderi pe care un individ le poate deține, eliminarea sectorului Horeca de la aplicarea regimului microîntreprinderilor, și reducerea deductibilităților pentru sponsorizări și cheltuielile cu sălile de sport.

Fostul ministru subliniază că, în timp ce guvernul introduce noi taxe, nu a făcut nicio reducere semnificativă a cheltuielilor publice, ci a înființat noi agenții. USR solicită coaliției PSD-PNL și premierului Marcel Ciolacu să oprească aceste măsuri considerate nocive pentru antreprenori și să se concentreze pe reducerea risipei din fondurile publice.

Propunerea guvernamentală de limitare a înființării de microîntreprinderi și introducerea de noi taxe stârnește reacții puternice în rândul comunității de afaceri și a politicienilor. Măsurile propuse sunt considerate un pas înapoi pentru dezvoltarea antreprenoriatului în România și ridică semne de întrebare privind prioritățile actualei guvernări.