În doar o lună de la inaugurarea podului peste Dunăre de la Brăila, au apărut denivelări la rampele și viaductul principal al podului, conform imaginilor publicate online.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, și directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, au recunoscut această situație la o conferință de presă la Galați, scrie ECONOMEDIA.
Oficialii au atribuit apariția denivelărilor transportatorilor care nu au respectat restricția de tonaj de 40 de tone impusă pentru pod și nici restricțiile de circulație în zilele cu avertizare de caniculă de cod portocaliu și roșu. Totuși, au anunțat că se va efectua o expertiză pentru a determina dacă există probleme sau erori în execuția stratului de asfalt. Aceștia au menționat că Poliția Rutieră și Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR) trebuie să verifice respectarea restricțiilor în teren.
Oficialii CNAIR au declarat că denivelările nu sunt periculoase și că astfel de deformări sunt comune în primele etape de utilizare a noilor obiective de infrastructură. Au subliniat că au cerut antreprenorului să efectueze o expertiză pentru a identifica cauzele exacte ale acestor denivelări și au menționat posibilitatea ca metodologia de asfaltare să fi fost inadecvată pentru acest tip de pod.
Ministrul Sorin Grindeanu a adăugat că, în cazul în care vor apărea alte tipuri de probleme, lucrarea este în perioada de garanție, deoarece asocierea care a construit podul (WeBuild – IhI, o asociere italo-niponă) trebuie să asigure calitatea și funcționalitatea lucrării. Totodată, oficialii CNAIR au menționat că lucrările trebuie să continue pentru finalizarea drumului de la Pod până la Jijila până la sfârșitul anului, inclusiv demontarea macaralelor de pe șantier.
Denivelările apărute pe noul pod peste Dunăre de la Brăila au ridicat îngrijorări, iar oficialii Ministerului Transporturilor și CNAIR investighează cauzele și iau măsuri pentru rezolvarea acestor probleme.
ALERTĂ la podul peste Dunăre de la Brăila! Denivelări la rampele și viaductul construcției, la doar o lună de la inaugurare
Un subinspector de poliție din cadrul Direcției Generale Anticorupție (DGA) a ridicat acuzații grave de presiuni și intimidare din partea conducerii instituției în urma unui incident în care a fost implicat într-un conflict cu un judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ).
Giorgian Ciorîia, tânărul ofițer de poliție, a afirmat că a fost supus unor amenințări și presiuni din partea magistratului și a șefului DGA, Liviu Vasilescu, în urma unei confruntări care a avut loc în timpul unui examen de licență la Universitatea „Nicolae Titulescu”, precizează G4Media.
Incidentul a avut loc în data de 4 iulie 2023, când Ciorîia a participat la susținerea examenului de licență la facultatea de drept european și internațional din cadrul universității menționate. În timpul desfășurării examenului, Ciorîia a avut un schimb de replici cu judecătorul Alin Sorin Nicolescu, care era unul dintre supraveghetorii examenului. Ciorîia a relatat că judecătorul i-a cerut buletinul și l-a fotografiat în urma acestui schimb de replici.
Ulterior, în ziua următoare incidentului, Ciorîia a fost chemat de urgență la șeful DGA, Liviu Vasilescu. Acesta din urmă l-ar fi mustrat și i-ar fi cerut să treacă prin consultații psihologice și să meargă să-și ceară scuze de la judecătorul Nicolescu. Ciorîia a susținut că s-a conformat acestor cerințe, însă ar fi primit ulterior mesaje de amenințare și intimidare din partea judecătorului, în care acesta îi spunea să „lase steroizii că îi prăjesc creierii” și că ar fi scăpat ca prin urechile acului.
Ofițerul DGA a mai afirmat că, în urma acestui incident, îi este frică să mai lucreze în cazurile în care sunt implicați oameni influenți, temându-se de presiunile și intimidările posibile din partea acestora. Ciorîia a comparat incidentul cu cel al procurorului Daniel Horodniceanu, subliniind că situația sa a fost mult mai tensionată și gravă.
Judecătorul Alin Sorin Nicolescu a respins acuzațiile aduse și a susținut că intenția sa nu a fost să facă rău tânărului ofițer, ci să discute cu șeful acestuia despre modul în care sunt „educați” polițiștii. El a negat orice intenție de presiune sau intimidare și a menționat că relația dintre poliție și justiție trebuie să fie una de colaborare și respect reciproc.
Sindicatul polițiștilor Europol a reacționat prompt la postarea ofițerului DGA și a criticat conducerii instituției pentru presiunile și intimidările presupuse, denunțând practicile „securiste de intimidare și hărțuire”. Ei au subliniat necesitatea unei conduceri corecte și imparțiale în cadrul DGA și au atras atenția asupra potențialelor abuzuri de putere.
În replică, Direcția Generală Anticorupție a comunicat că a purtat o discuție cu ofițerul Ciorîia pentru a clarifica situația în care și-a dezvăluit calitatea de polițist în timpul examenului de licență.
Instituția a negat aplicarea de măsuri disciplinare împotriva acestuia și a menționat că nu a existat nicio presiune sau intimidare din partea șefului DGA, Liviu Vasilescu.
Potrivit comunicatului, întâlnirea dintre Ciorîia și Vasilescu a avut loc pentru a discuta despre modul în care tânărul ofițer a gestionat situația și pentru a-i oferi sprijinul necesar în cazul în care ar fi avut de suferit din cauza incidentului.
Pe de altă parte, Universitatea „Nicolae Titulescu” a anunțat că va demara o anchetă internă pentru a clarifica circumstanțele în care s-a petrecut incidentul în timpul examenului de licență și pentru a stabili dacă există elemente de presiune sau intimidare.
Situația a stârnit reacții mixte în rândul opiniei publice, cu unii susținând că este necesară o investigație amănunțită pentru a clarifica acuzațiile aduse de ofițerul de poliție, în timp ce alții consideră că incidentul poate fi doar o neînțelegere și că relația între poliție și justiție ar trebui să rămână una de colaborare și respect reciproc.
În concluzie, cazul acuzațiilor de presiuni și intimidare dintre un ofițer DGA și un judecător ICCJ a stârnit un puternic interes și a ridicat întrebări importante despre relația dintre instituțiile statului, precum și despre modul în care sunt gestionate tensiunile și conflictelor dintre acestea.
Acuzații de presiuni și intimidare într-un caz de conflict dintre un ofițer DGA și un judecător ICCJ
Iancu Guda a realizat o analiză detaliată pe Facebook legată de impactul fiscal al multinaționalelor în România, pornind de la discuțiile cu privire la potențiale măsuri fiscale de suprataxare a microîntreprinderilor și PFA-urilor.
El a încercat să răspundă la întrebarea dacă multinaționalele plătesc sau nu taxe în România și a oferit argumente și cifre pentru a susține poziția sa.
Iancu Guda, ANALIZĂ detaliată a impactului multinaționalelor în România. Companiile și PFA-urile plătesc sau nu taxe în România. Foto: Fb
În primul rând, a prezentat faptul că în România există 605.646 de companii active, dintre care doar 1.010 (0,2%) au venituri peste 50 milioane de euro. Aceste companii, în principal multinaționale, generează aproximativ 50% din cifra de afaceri a tuturor companiilor din România și ocupă aproape 1 milion de angajați din sectorul privat.
A subliniat că impactul fiscal major al multinaționalelor vine din TVA, accize și contribuții sociale pe contractele de muncă, mai degrabă decât din impozitul pe profit. Pentru cele aproximativ 800 de multinaționale de top active în România, aceste contribuții reprezintă aproximativ 120 miliarde de lei, ceea ce echivalează cu o treime din veniturile totale ale bugetului public.
Iancu Guda, ANALIZĂ detaliată a impactului multinaționalelor în România. Companiile și PFA-urile plătesc sau nu taxe în România. Foto: Fb
Iancu Guda a respins teoriile conspiraționiste și a încurajat o analiză bazată pe cifre pentru a înțelege mai bine situația. El a menționat că articolul care prezintă 50 de multinaționale drept „adevăratele capuse din România” este superficial și greșit tehnic.
Guda a analizat financiar cele 50 de companii și a demonstrat că, în ultimii 15 ani, acestea au obținut profit în 60% din timp, au contribuit semnificativ la veniturile fiscale și au generat creșteri ale cifrei de afaceri și ale locurilor de muncă în România.
În final, a făcut o provocare celor care nu sunt de acord cu el să analizeze datele financiare ale acestor companii și să vină cu argumente bazate pe cifre pentru a sprijini poziția lor. Mesajul său a fost că discuțiile ar trebui să se bazeze pe informații concrete și analiză, nu pe teorii nefondate.
Iancu Guda, ANALIZĂ detaliată a impactului multinaționalelor în România. Companiile și PFA-urile plătesc sau nu taxe în România. Foto: Fb
Iancu Guda a exprimat opinii critice pe Facebook cu privire la protestul bugetarilor de la Ministerul Finanțelor, care au protestat față de pierderea unor sporuri și tichete de vacanță/masă în cazul în care venitul brut depășește 10.000 lei.
Mesajul său a fost concentrat pe faptul că acest protest este inacceptabil din punct de vedere legal și moral, iar acțiunea bugetarilor ar trebui sancționată în conformitate cu regulile.
Iancu Guda, OPINIE critică față de protestul bugetarilor de la Ministerul Finanțelor. Sporuri și tichete de vacanță/masă pierdute din cauza venitului brut de peste 10.000 lei. Foto: Fb
A subliniat că bugetarii au dreptul să facă grevă, dar aceasta trebuie să fie legală și nu poate consta în a se opri din muncă fără anunț prealabil. Iancu Guda a evidențiat faptul că protestul a afectat cetățenii care s-au prezentat la Ministerul Finanțelor în căutare de servicii și au găsit ușa închisă.
În plus, a criticat faptul că pragul de 10.000 lei brut pentru pierderea sporurilor este deja cu 30% peste salariul mediu în sectorul privat și că mulți bugetari câștigă în mod semnificativ mai mult decât angajații din mediul privat.
Iancu Guda, OPINIE critică față de protestul bugetarilor de la Ministerul Finanțelor. Sporuri și tichete de vacanță/masă pierdute din cauza venitului brut de peste 10.000 lei. Foto: Fb
El a adăugat că bugetarii cer garantarea locurilor lor de muncă pe viață, lucru pe care îl consideră inacceptabil într-un sector care are nevoie de reformă. Guda a subliniat că cheltuielile de personal în sectorul public au crescut semnificativ în ultimii ani și că o reformă este inevitabilă.
De asemenea, Iancu Guda a comparat protestul bugetarilor cu situații similare de grevă spontană care au avut loc în trecut și a subliniat că protestele ar putea continua în viitor, dat fiind contextul economic și politic actual.
În concluzie, a criticat protestul bugetarilor în contextul în care taxarea microîntreprinderilor și PFA-urilor crește semnificativ, iar bugetarii de la Ministerul Finanțelor pierd sporuri și tichete de vacanță/masă, chiar dacă câștigă salarii mari.
Iancu Guda, OPINIE critică față de protestul bugetarilor de la Ministerul Finanțelor. Sporuri și tichete de vacanță/masă pierdute din cauza venitului brut de peste 10.000 lei. Foto: Fb
Datele furnizate de Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) dezvăluie preferințele românilor în ceea ce privește achiziționarea de mașini prin programele Rabla Clasic și Rabla Plus.
Potrivit acestor date, marca Dacia se situează în topul preferințelor, fiind cea mai aleasă de către cei care au accesat aceste programe, scrie Economedia.
În cadrul programului Rabla Plus, Dacia a înregistrat un număr impresionant de 6.594 de mașini achiziționate, consolidându-și poziția ca brand preferat. De asemenea, alte branduri notabile în acest program sunt Tesla, cu 1.084 de mașini achiziționate, și Volkswagen, cu 989 de mașini.
În ceea ce privește programul Rabla Clasic, Dacia continuă să fie în top, cu un număr semnificativ de 23.910 de mașini achiziționate prin acest program. În această categorie, următoarele poziții sunt ocupate de mărcile Hyundai, cu 6.513 mașini, și Toyota, cu 5.604 mașini.
Pe lângă preferințele manifestate în achiziționarea mașinilor, datele furnizate de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) arată cum au evoluat programele Rabla Clasic și Rabla Plus în primele șapte luni ale anului.
În cadrul programului Rabla Clasic, 18.399 de persoane fizice s-au înscris la producători și dealeri auto, dintre care 16.320 au achiziționat deja 16.320 de autovehicule noi.
În cadrul programului Rabla Plus, 4.225 de persoane fizice s-au înscris la producători și dealeri auto, iar 4.470 de autovehicule noi au fost achiziționate până în prezent. În plus, programul Rabla Plus a înregistrat și interes din partea persoanelor juridice, cu 2.341 de persoane înscrise și 1.659 de autovehicule achiziționate.
Aceste programe de stimulare a achiziționării de mașini noi se desfășoară pe parcursul anului în două etape. Bugetul alocat Programului Rabla Clasic pentru 2023 este de 560 de milioane de lei, în timp ce pentru Programul Rabla Plus bugetul alocat este de 780 de milioane de lei.
Modificările aduse în acest an au inclus majorarea primei de casare în cadrul Programului Rabla Clasic și diversificarea opțiunilor de mașini electrice și hibride plug-in în Programul Rabla Plus.
ACAROM: Top cele mai cumpărate mașini prin Rabla Clasic și Rabla Plus. Marca preferată de români
Din postarea recentă a lui Iancu Guda de pe Facebook, reiese o preocupare semnificativă cu privire la politicile fiscale actuale și modul în care acestea pot afecta mediul de afaceri din România.
Mesajul său vine în contextul dezvăluirilor privind datoriile fiscale restante la ANAF ale unor companii importante din țară.
Iancu Guda, ANALIZĂ privind ”preocuparea” statului pentru recuperarea datoriilor la ANAF de la companiile de top din țară. Foto: Fb
Iancu Guda ridică o serie de întrebări pertinente referitoare la modalitatea în care guvernul își direcționează eforturile în colectarea veniturilor fiscale.
El subliniază faptul că, în timp ce mii de microîntreprinderi (aproximativ 200.000 de companii) și PFA-uri (circa 300.000 de persoane) sunt impuse suplimentar pentru a strânge doar 6 miliarde de lei, există un total de aproximativ 70 de miliarde de lei restanțe fiscale de colectat la nivelul ANAF. Această discrepanță ridică semne de întrebare în ceea ce privește eficiența și direcționarea eforturilor.
În plus, Iancu Guda atrage atenția asupra faptului că din aceste restanțe, aproximativ 58,8 miliarde de lei provin de la Top 1000 de companii datornice, iar 18,7 miliarde de lei reprezintă datorii ale companiilor deținute într-o anumită proporție de stat.
Guda subliniază că aceste cifre impresionante ridică o nouă întrebare: de ce statul nu acționează mai decisiv împotriva acestor companii de top pentru a recupera datoriile, având în vedere că acestea au active în valoare de 65 miliarde de lei și că statul are prioritate în recuperarea creanțelor?
Iancu Guda, ANALIZĂ privind ”preocuparea” statului pentru recuperarea datoriilor la ANAF de la companiile de top din țară. Foto: Fb
În contextul acestor întrebări, Iancu Guda sugerează că este necesar ca guvernul să își revizuiască abordarea în ceea ce privește colectarea datoriilor fiscale. El sugerează că se poate lua în considerare vânzarea unei părți din aceste creanțe prin licitații transparente, cu scopul de a accelera procesul de recuperare și de a descuraja companiile să evadeze prin procedura de insolvență.
În final, postarea lui Iancu Guda pe Facebook deschide un dialog important cu privire la politica fiscală actuală și eficiența măsurilor de colectare a datoriilor fiscale. Această dezbatere poate contribui la identificarea soluțiilor mai bune pentru a asigura o colectare corectă și echitabilă a veniturilor fiscale, fără a impovăra inutil contribuabilii mici și mijlocii.
Iancu Guda, ANALIZĂ privind ”preocuparea” statului pentru recuperarea datoriilor la ANAF de la companiile de top din țară. Foto: Fb
O delegație a angajaților din Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE), instituția care reglementează piața energiei, a avut mai multe cereri respinse în cadrul negocierii contractului colectiv de muncă, potrivit G4Media.
Aceste cereri au fost formulate în contextul în care ANRE a fost în centrul atenției publice pentru salarii ridicate și angajări controversate.
Cererile principale ale reprezentanților angajaților includ:
Creșterea salariilor cu 15%: Angajații au solicitat o creștere salarială de 15%, argumentând că nivelul actual al salariilor nu reflectă adecvat munca și responsabilitățile lor.
Prima pentru accesul la informații clasificate: Angajații care au certificat de acces la informații clasificate (ORNISS) au cerut o primă pentru această calificare suplimentară.
Prima pentru Ziua Bărbatului: Angajații au solicitat o primă de 300 de lei pentru bărbații angajați în cadrul instituției, cu ocazia Zilei Bărbatului.
Aceste cereri au fost respinse de conducerea ANRE, condusă de George Niculescu, care a fost susținut de Partidul Național Liberal (PNL). Conducerea instituției a argumentat că salariile deja sunt suficient de ridicate în comparație cu alte instituții bugetare și nivelul general al salariilor din România.
Contextul în care au avut loc aceste negocieri este unul în care deficitul bugetar este în creștere și guvernul a anunțat intenția de a reduce cheltuielile din instituțiile bugetare.
ANRE a fost în mod constant criticată pentru nivelurile salariale ridicate și pentru angajările controversate, inclusiv pe baza conexiunilor politice. Instituția are deja un număr mare de angajați în comparație cu instituții similare din țări mai mari, iar un proiect de lege prevede suplimentarea cu încă 180 de posturi.
Angajații ANRE au cerut salarii, dar și PRIMĂ pentru Ziua Bărbatului, totul în plină criză a deficitului bugetar
Guvernul german a cheltuit aproape 55.000 de euro pentru serviciile de păr și machiaj ale fostului cancelar Angela Merkel, de la momentul în care ea a părăsit funcția sa în 2021, conform informațiilor publicate de POLITICO.
Chiar dacă a trecut aproape doi ani de când a părăsit funcția de cancelar, Merkel continuă să trimită facturi guvernului federal pentru cheltuieli legate de păr și machiaj, conform documentelor obținute de Tagesspiegel prin intermediul legii privind libertatea de informare.
Merkel nu mai folosește vechiul său artist de machiaj, ci se bazează pe un specialist independent în machiaj și coafură, care lucrează și ca designer de modă și are sediul în Berlin.
Aceste costuri sunt acoperite atât pentru angajamentele sale publice, cât și pentru cele private. Până în prezent, în 2023, facturile pentru serviciile de păr și machiaj ale lui Merkel au ajuns la 17.200 de euro, adăugându-se la factura de 37.780 de euro din 2022.
Un purtător de cuvânt al Cancelariei germane a menționat că aceste costuri sunt legate de continuarea îndeplinirii sarcinilor oficiale, indiferent dacă acestea sunt publice sau private.
Aceste cheltuieli pentru serviciile de coafură și machiaj ale oficialilor au fost criticate în trecut, un reprezentant al Asociației Contribuabililor afirmând că acestea ar trebui reduse la minimul necesar și, dacă este posibil, plătite privat.
Nu numai Angela Merkel, dar și actualul cancelar german Olaf Scholz a cheltuit sume semnificative pentru îngrijirea cosmetică în timpul angajamentelor publice. Aceste cheltuieli au fost subiectul unor anchete parlamentare, iar cifrele arată că au crescut semnificativ în ultimul an al guvernului Merkel și primul an complet al guvernului Scholz.
Aceste dezvăluiri cu privire la cheltuielile pentru servicii de coafură și machiaj ale oficialilor au stârnit dezbateri și critici în Germania, în special în contextul costurilor tot mai mari într-o perioadă marcată de pandemie și restricții.
Statul german, cheltuieli de peste 50.000 de euro pentru serviciile de păr și machiaj ale fostului cancelar Angela Merkel
În primele șapte luni ale anului 2023, înmatriculările de autoturisme noi în România au crescut cu 22,2% în comparație cu aceeași perioadă a anului anterior, conform datelor Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), scrie G4Media.
În plus, autoturismele „verzi” (electrice, hibride și plug-in hybrid) au înregistrat o creștere semnificativă de 36,5% și au ajuns să reprezinte o cotă de piață de 22,9%.
În ceea ce privește mărcile de autoturisme, Dacia a condus în clasamentul primelor zece mărci, urmată de Renault, Toyota, Volkswagen, Ford, Skoda, Hyundai, Mercedes-Benz, Suzuki și BMW.
Segmentul autoturismelor reprezintă aproximativ 84% din piață și a înregistrat o creștere de 12% în iulie 2023 față de iulie 2022.
În ceea ce privește tipurile de combustibil, motoarele pe benzină au scăzut cu 1,4%, ajungând la o pondere de 63,9%, iar cele diesel au înregistrat o scădere de 1%, reprezentând 13,1% din total.
Pe de altă parte, autoturismele „electrificate” (100% electrice, hibride și plug-in hybrid) au ajuns la o cotă de piață de 22,9%, depășind cota deținută de motoarele diesel. Autoturismele 100% electrice au avut o cotă de 10,4%, în creștere față de 7,9% în anul precedent.
Cumpărările de autoturisme ecologice au crescut cu 36,5%, cu o creștere semnificativă a autoturismelor 100% electrice (+62,7%) și plug-in hybrid (+48,8%).
Autoturismele electrice au înregistrat o creștere de 86,4% în iulie 2023 față de anul anterior, iar autoturismele plug-in au crescut cu 60,5%. Vânzările de autoturisme full hybrid au crescut cu 7,9% în iulie 2023 și cu 11,5% în primele șapte luni ale anului.
Clasamentul primelor cinci autoturisme 100% electrice cele mai vândute a fost condus de Dacia Spring, urmată de Tesla Model Y, Renault Megane, Tesla Model 3 și Volkswagen e-UP!.
Piața auto în 2023: Creștere semnificativă în înmatriculările de autoturisme noi în România pentru primele 7 luni din 2023
Un sondaj realizat de Salvați Copiii România în rândul beneficiarilor programului dedicat copiilor cu părinții plecați din țară oferă o perspectivă asupra situației familiilor în care unul dintre părinți lucrează în străinătate, iar copiii rămân în țară. Iată câteva concluzii importante din acest sondaj:
Frecvența revenirii în România: Mai puțin de jumătate (48%) dintre părinții care lucrează în străinătate vin în vacanța de vară în România, în timp ce 36% dintre părinți nu pot veni, iar 15% nu erau încă deciși cu privire la venirea în țară.
Principalele țări în care lucrează părinții: Principalele țări în care lucrează mamele sunt Italia (21%), Spania (17%) și Austria (12%), iar în cazul bărbaților, Germania (24%), Italia (22%) și Marea Britanie (14%).
Motivele pentru care părinții nu pot veni: Principalele motive pentru care părinții nu pot veni în țară includ lipsa banilor alocați pentru călătorie, planificarea revenirii în altă perioadă a anului (de exemplu, Paște sau Crăciun) și lipsa posibilității de a-și lua concediu în perioada verii.
Comunicarea cu părinții plecați: Majoritatea copiilor (45%) vorbesc cu părintele plecat zilnic, iar 10% vorbesc de câteva ori pe zi. Însă există și copii care comunică doar o dată la două-trei zile (32%), o dată pe săptămână (7%) sau mai rar.
Importanța comunicării și revenirii părintelui: Părinții care se întorc în țară își fac planuri de vacanță cu copiii (74%). În același timp, aceștia își propun să contacteze școlile copiilor (42%), să rezolve probleme familiale (39%), administrative (42%) și medicale (20%).
Organizația Salvați Copiii România își propune să sprijine și să informeze părinții care se întorc în țară, să faciliteze comunicarea și să ofere suport copiilor rămași acasă, astfel încât impactul emoțional al separării să fie diminuat, scrie G4Media.
Această inițiativă implică activități de informare și sprijin la punctele de trecere a frontierei terestre și aeriene, precum și tabere pentru copiii care au părinții plecați la muncă în străinătate.
SONDAJ: Impactul asupra copiilor lăsat de părinții care lucrează în străinătate. Totul despre țări, motive și comunicare
