Primele contracte cu finanțare din PNRR în cadrul Componentei 11 – Turism și Cultură, Investiția 2 – Modernizarea/crearea de muzee și memoriale au fost semnate de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, la Palatul Victoria. 

Contractele au fost semnate în prezența prim-ministrului Nicolae Ciucă, viceprim-ministrului Kelemen Hunor, ministrului Culturii, Lucian Romașcanu, Excelenței Sale Reuven Azar, Ambasadorul Israelului, Prim Rabinului Cancelariei Rabinice, Rafael Shaffer, consilierului prezidențial Cătălina Galer și a altor înalți oficiali, transmite Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

„Mă bucur să deschidem împreună linia de finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență adresată culturii și creșterii ofertei culturale. Semnăm contractele pentru două proiecte importante– Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România și Memorialul „Închisoarea Tăcerii” Râmnicu Sărat.

Demersul nostru reprezintă acțiuni concrete de asumare a istoriei traumatice a secolului trecut și de onorare a memoriei victimelor totalitarismelor. Rolul lor este esențial în educarea tinerei generații în sprijinul adevărului și al valorilor democratice.

Astfel de proiecte se înscriu în efortul european de a crea o cultură a comemorării și rememorării, România dovedind că își respectă angajamentele internaționale.

Mai mult decât atât, prin înființarea celor două muzee, care ar fi trebuit create încă din anii 90, statul român îndeplinește o datorie esențială față de victimele Holocaustului și de cele ale regimului comunist, care vor avea astfel o mărturie oficială”, a transmis prim-ministrul Nicolae Ciucă în cadrul evenimentului.

„Se spune că trecutul ne învață cele mai bun lecții, tocmai de aceea el trebuie propovăduit, este o parte a istoriei noastre pe care nu o putem nega.

Tocmai de aceea vă povestesc aceste întâmplări. Ei bine, în total, prin Componenta 11 din Planul Național de Redresare și Reziliență dispunem de o alocare de 449 milioane de euro pentru valorificarea patrimoniului national românesc.

Vorbim despre investiții în instituții care vor răspunde necesității de a înțelege ce înseamnă diversitate și multiculturalitate, iar pe termen lung, prin activitățile lor, să contribuie la efortul de combatere a discriminării și antisemitismului.

În total, valoarea cumulată a investițiilor finanțate prin PNRR pentru contractele semnate astăzi este una record, de 24 milioane de euro”, explică ministrul Marcel Boloș.

15 milioane de euro din PNRR sunt alocate Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului

Clădirea Banloc-Goodrich, situată în București, va găzdui Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România Elie Wiesel, investiție în valoare totală de 38,7 milioane euro din care 15 milioane euro din fonduri europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, restul investiției fiind asigurată din fonduri de la bugetul de stat și donații, pentru realizarea investiției până în anul 2026.

„Crearea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului vine în recunoașterea diversității istoriei tradițiilor comunităților evreiești din România și a personalităților care au îmbogățit cultura și economia românească.

În perioada interbelică, România a înregistrat a treia cea mai mare comunitate evreiască din Europa, după Polonia și URSS.

Acest muzeu poartă numele unei personalități evreiești marcante, născută în România, laureat al Premiului Nobel pentru Pace și ”mesager al umanității” și ni-l dorim parte a ”regatului memoriei” căruia s-a dedicat Elie Wiesel întreaga sa viață.

Clădim acest muzeu cu fonduri europene și cu credința că valorile europene – toleranța, diversitatea, libertatea ne vor fi reper nouă și generațiilor care urmează”, transmite ministrul Marcel Boloș.

Complexul muzeal va ocupa o suprafață  totală construită de 10.397 mp și va găzdui o colecție de documente, artefacte de mari și mici dimensiuni care reflectă diversitatea istoriei comunităților evreiești din România.

Activitățile care se vor desfășura în cadrul viitorului muzeu (de cercetare, educaționale și culturale) se adresează diferitelor categorii de public: cercetători, experți, profesori, studenți, atât noii generații, cât și seniorilor.

Memorialul „Închisoarea tăcerii” din Râmnicu Sărat va include un Centru educațional privind comunismul, printr-o investiție de 9 milioane euro

Cel de-al doilea contract semnat astăzi are în vedere restaurarea închisorii de la Râmnicu Sărat și amenajarea sa muzeală – Memorialul „Închisoarea tăcerii” Râmnicu Sărat și Centrul educațional privind Comunismul în România.

Se va restaura astfel Muzeul de la Râmnicu Sărat și amenajarea sa muzeală, proiectul incluzând realizarea unei expoziții permanente, și realizarea unui centru educațional privind comunismul în România în vederea promovării memoriei comunismului și a consecințelor sale, inclusiv în format digital și promovarea acestuia în mediul online.

Alături de închisori precum Sighet, Gherla sau Aiud, Râmnicu Sărat a reprezentat unul dintre punctele represiunii comuniste, regimul de exterminare practicat contribuind la trista sa reputație.

Scopul investiției este de a promova un program de restaurare a monumentului istoric și de amenajare muzeală în vederea valorificării turistice pentru publicul larg dar și pentru crearea de condiții optime pentru specialiștii în cercetarea crimelor comunismului.

Imobilul este format din teren în suprafață de 8415 mp, se află în proprietatea Statului Român în administrarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc din anul 2007.

Terenul este amplasat în intravilanul municipiului Râmnicu-Sărat.

Microîntreprinderile și firmele mici și mijlocii românești vor putea obține granturi de câte 20.000-100.000 de euro, pentru a-și digitaliza activitatea.

Bugetul total al schemei propuse este de 347,5 milioane de euro, bani asigurați din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Din acești bani, ar urma să se acorde ajutoare astfel:

• 20.000 – 30.000 euro pentru microîntreprindere;
• 30.000 – 50.000 euro pentru întreprindere mică;
• 20.000 – 100.000 euro pentru întreprindere mijlocie.

Propunerea de ghid al solicitantului va rămâne în consultare cel puțin 30 de zile. Observațiile și sugestiile pot fi trimise pe e-mail la: contact.implementarepnrr@mfe.gov.ro .

Ulterior, după stabilirea ghidului final, ar urma să se deschidă apelul de proiecte în care potențialii beneficiari se vor putea înscrie, pe portalul de fonduri PNRR, AICI.

Implementarea investiției va trebui finalizată până la 30 iunie 2025.

Descarcă de AICI proiectul de Ghid al solicitantului, planul de afaceri și celelalte anexe relevante.

Fonduri de digitalizare a IMM – beneficiari eligibili

Beneficiarii eligibili vor întreprinderi, societăți reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care se încadrează în categoria de IMM și au sediul social în România.

Ajutoarele sunt destinate firmelor non-IT și de accea sunt excluse de la finanțare  întreprinderile pentru care se constată că au desfășurat în ultimul an fiscal activități autorizate (așa cum rezultă din certificatul constatator ONRC) în domeniile din următoarele clase CAEN:

• 5829 – Activități de editare a altor produse software;
• 6201 – Activități de realizare a software-ului la comandă (software orientat client);
• 6202 – Activități de consultanță în tehnologia informației;
• 6203 – Activități de management (gestiune și exploatare) a mijloacelor de calcul;
• 6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației;
• 6311 – Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe
• 6312 – Activități ale portalurilor web;
• 6399 – Alte activități de servicii informaționale n.c.a.;
• 7211 – Cercetare-dezvoltare in biotehnologie;
• 7219 – Cercetare-dezvoltare in alte științe naturale si inginerie.

De asemenea, sunt excluse de la finanțare firmele care își desfășoară activitatea în:

• sectoarele pescuitului și acvaculturii, reglementate de Regulamentul (CE) nr. 104/2000 al Consiliului din 17 decembrie 1999 privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură;
• domeniul producției primare de produse agricole
• sectorul prelucrării și comercializării produselor agricole, în următoarele cazuri:
  i.  atunci când valoarea ajutorului este stabilită pe baza prețului sau a cantității produselor în cauză achiziționate de la producătorii primari sau introduse pe piață de întreprinderile în cauză;
  ii. atunci când ajutorul este condiționat de transferarea lui parțială sau integrală către producătorii primari.

În plus, NU se finanțează:

• activități legate de export către țări terțe sau către state membre, respectiv ajutoarele legate direct de cantitățile exportate, ajutoarelor destinate înființării și funcționării unei rețele de distribuție sau destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export;
• achiziția de vehicule de transport rutier de mărfuri.

Beneficiarii se angajează ca la finalul implementării proiectului să atingă minim 6 dintre criteriile de intensitate digitală, conform Indicelui economiei și societății digitale (DESI), respectiv:

• întreprinderi în care mai mult de 50% dintre persoanele angajate au folosit computere cu acces la internet în scopuri de afaceri;
• utilizarea unui pachet software ERP pentru a partaja informații între diferite zone funcționale comerciale;
• viteza maximă de download contractată a celei mai rapide conexiuni de internet la linie fixă este de cel puțin 30 Mb/s;
• întreprinderi în care vânzările on-line au reprezentat mai mult de 1% din cifra de afaceri totală și vânzările web către consumatori privați (B2C) mai mult de 10% din vânzările web;
• utilizarea IoT;
• utilizarea de rețele sociale (întreprinderile care folosesc rețelele sunt considerate cele care au un profil de utilizator, un cont sau o licență de utilizator în funcție de cerințele și tipul de social media; întreprinderile care plătesc exclusiv pentru postarea de reclame (anunțuri banner) fie direct către proprietarul rețelei sociale (de exemplu, Facebook, Twitter etc.), fie indirect prin intermediul întreprinderilor care oferă servicii online pentru postarea automată a mesajelor publicitare pe rețelele sociale (de exemplu, SoKule etc.) sunt excluse pentru acest criteriu);
• utilizarea CRM;
• cumpărarea de servicii cloud computing sofisticate sau intermediare (este un model care permite oricând, convenabil și/sau la cerere acces prin rețea la un grup partajat de resurse de calcul configurabile – de ex. rețele, servere, stocare, aplicații și servicii – care pot fi rapid furnizate și lansate cu un efort minim de management sau cu o interacțiune minimă de la un furnizor de servicii. Există trei modele de servicii de servicii de cloud computing: Software ca serviciu (SaaS), Platformă ca serviciu (PaaS) și Infrastructură ca un serviciu (IaaS));
• utilizarea tehnologiei de AI;
• cumpărarea de servicii de cloud computing utilizate pe internet;
• vânzări prin comerț electronic de cel puțin 1% din total vânzări (în vânzările de bunuri sau servicii prin comerț electronic, comanda este plasată prin site- uri web, aplicații sau mesaje de tip EDI  prin metode special concepute pentru a primi comenzi. Plata se poate face online sau offline. Comerțul electronic nu include comenzile scrise prin e-mail);
• utilizarea a două sau mai multe rețele sociale.

Activități finanțate prin granturile de digitalizare IMM:

• achiziții de hardware TIC;
• achiziții de echipamente pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice, integrate cu soluții digitale;
• dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software/licențelor, inclusiv soluțiile de automatizare software de tip RPA, respectiv Robotic Process Automation;
• achiziții de tehnologii blockchain;
• achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, augmented reality, virtual reality
• achiziționare website de prezentare;
• achiziția de servicii de tip cloud și IoT;
• instruirea personalului care va utiliza echipamentele TIC;
• consultanță/analiză pentru identificarea soluțiilor tehnice de care au nevoie IMM-urile etc.

Criterii de punctaj

Grila de punctaj ia în considerare o serie de criterii, printre care cele referitoare la rentabilitatea activității. Acestea sunt utilizate pentru a evita alocarea fondurilor externe nerambursabile în activități care nu sunt rentabile iar în acest context decizia de finanțare pentru digitalizare nu este sustenabilă.

Un element punctat este evoluția profitului operațional. Acest indicator măsoară tendința pe care o înregistrează profitul operațional de-a lungul unei perioade de timp, ca indicator de rentabilitatea pentru activitate curentă. Dacă evoluția profitului operațional este negativă (descrescătoare) atunci activitatea operațională a companiei poate fi nerentabilă. Dacă evoluția profitului operațional este pozitivă atunci activitatea companiei este în general rentabilă și perspectiva de dezvoltare pe termen lung este una sustenabilă.

De asemenea, rata activelor de digitalizare și inovare deținute de companie urmărește alocarea de fonduri de către solicitanți pentru achiziția de active destinate digitalizării și inovării. Din perspectiva apelului de proiecte, acest indicator urmărește să faciliteze accesul la fonduri pentru acele categorii de solicitanți pentru care gradul de digitalizare și inovare este destul de scăzut.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a semnat contractul de finanțare pentru ”Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Prahova, în perioada 2014-2020”.

Astfel, se continuă procesul de extindere şi reabilitare a infrastructurii de apă şi apă uzată din fonduri europene început în perioada 2007-2013.

Prin acest proiect în valoare de 690 milioane de euro, din care 85% finanțare prin Programul Operațional Infrastructură Mare, vor fi realizate investiții în extinderea sistemelor de alimentare cu apă de care vor beneficia 91.872 de locuitori și a sistemelor de canalizare la care vor fi racordați 67.231 de beneficiari din 42 de unități administrativ – teritoriale din județul Prahova.

„Vă felicit pentru implementarea acestui proiect, care este unul dintre cele mai mari din România. Iată că prin această investiție de 581 milioane de euro din fonduri europene ajungeți la o rată de conformare de 95% la nivelul judeţului.

Ceea ce nu este puţin lucru, ţinând cont că, pe viitor, una dintre cele mai mari provocări, dincolo de criza energetică şi cea potenţială a alimentelor, poate fi şi problema apei.

Din acest punct de vedere, dumneavoastră vă luaţi toate măsurile necesare pentru ca acest serviciu public să fie la cei mai înalţi parametri de calitate.

Mai departe, la nivelul Guvernului noi ne asigurăm că există continuitate și mobilitate în implementarea proiectelor majore din Politica de Coeziune.

În acest moment avem în derulare 29 de contracte de finanțare de apă și apă uzată în valoare de 7 miliarde de euro și sunt în pregătire alte 21 de proiecte similare în valoare de 4,5 miliarde de euro“, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Durata proiectului este de 39 de luni (septembrie 2022 – noiembrie 2025), iar investițiile vizează:

• Extinderea/reabilitarea rețelei de distribuție;
• Extinderea/reabilitarea rețelei de aducțiune;
• Rezervoare de înmagazinare apă potabila inclusiv stații de tratare apă/clorinare noi;
• Extinderea/reabilitarea rețelei de canalizare;
• Stații epurare a apelor uzate care deservesc aglomerări cu peste 10.000 locuitori echivalenți/ sub 10.000 locuitori echivalenți.

După investițiile realizate prin acest proiect, gradul de conectare conformă la rețeaua de apă va crește de la 55.08 % la 98,75% și de la 62.15 % la 98.23% în ceea ce privește rețeaua de canalizare.

De asemenea, vor fi realizate, reabilitate și puse în funcțiune un set de dispecerate regionale și locale de apă și apă uzată care să integreze toate obiectivele retehnologizate, modernizate și în curs de modernizare aflate în zona de administrare a companiei beneficiare.

Pentru perioada de programare 2021 – 2027, proiectele de apă – canal vor fi finanțate prin Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD), investiții de 3,5 miliarde de euro pentru infrastructura de apă și apă uzată și tranziția la o economie circulară.

Prin PODD se vor finanța investiții atât în cadrul unor proiecte noi, cât și în continuarea investițiilor POIM, în cazul etapizării acestora.

Finanțarea va include pregătirea și gestionarea proiectelor de investiții de apă și apă uzată, dar și consolidarea capacității actorilor implicați în sector. Găsiți aici mai multe detalii —