Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu a avut o consultare cu mediul de afaceri privind ghidul solicitantului aferent măsurii 4.1.1. „Investiții în activități productive” prin care microîntreprinderile și firmele mici și mijlocii (IMM) vor putea obține fonduri europene reprezentând granturi pentru investiții. Această măsură va fi gestionată de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene prin Programul Operațional Competitivitate.

Suma care poate fi accesată de către un aplicant, precum și criteriile de departajare au reprezentat principalele modificări asupra cărora s-a convenit, chiar de la această primă întâlnire. Astfel, o firmă va putea solicita un grant de investiție de cel mult 5 ori valoarea cifrei de afaceri pe care a înregistrat-o în anul 2019, iar departajarea se va face în baza unui sistem de evaluare, pe criterii obiective.

„Le mulțumesc tuturor partenerilor de dialog și vreau să îi asigur că vom prelua cât mai multe observații din cele pe care le-au transmis, dar că trebuie să ținem cont și de reglementările aprobate de Comisia Europeană. Discuția nu a fost una ușoară, dar a fost una onestă și i-am asigurat pe toți participanții că nu se va repeta eșecul Măsurii 3. Avem nevoie de investiții și de beneficiari care să își asume și sustenabilitatea acestor investiții. Îmi doresc să putem pune în consultare publică cât mai repede ghidul de finanțare pentru că antreprenorul român, economia noastră are nevoie de investiții, singurele care pot crea locuri noi de muncă și crește nivelul de trai din țara noastră. Avem soluții si nu ne permitem să amânăm foarte mult decizia”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu.

Din discuții s-a conturat modalitatea de evaluare și departajare a proiectelor care vor putea fi depuse de către beneficiarii în termen de 5 zile de la deschiderea apelul de finanțare.

Până la un scor de maximum 60 de puncte (60% din punctaj), proiectele vor fi evaluate automat și ierarhizate în funcție de punctajul obținut. În a doua etapă, în ordinea punctajului obținut, dosarele vor fi evaluate în funcție de criteriul verde (40% din punctaj) și doar până la atingerea limitei maxime de 358 milioane de euro. Numărul minim de puncte pe care un proiect trebuie să îl obțină ca să fie eligibil pentru finanțare este de 70.

În cazul în care vor exista proiecte cu punctaj egal, criteriile de departajare vor fi:

• ponderea echipamentului tehnologic din valoarea totală a proiectului;
• numărul locurilor de muncă nou create.
• data și ora depunerii proiectului.

Valoarea minimă a unui proiect va fi de 50.000 euro și de maximum 1 milion de euro. În cadrul acestei măsuri, nu vor fi considerate cheltuieli eligibile achizițiile de proprietăți sau construcția de clădiri, ci doar amenajarea și modernizarea de spații. Valoarea totală a prezentei scheme de ajutor de stat va rămâne 358 milioane euro.

În cadrul acestei consultări au participat, alături de ministrul Dan Vîlceanu, doamna Csilla Hegedüs, secretar de stat, doamna Svetlana Gomboș, director general al Programului Operațional Competitivitate, reprezentanți ai Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), ai Asociației Teritoriale pentru Energie și Eficiență Energetică, ai Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR), ai Federației Naționale a Grupurilor de Acțiune Locală din România, ai Asociației Consultanților în Management din România (AMCOR), ai Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România, ai Patronatului Consultanților pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului și alți reprezentanți ai mediului de afaceri.

De asemenea, vă aducem la cunoștință că în data de 15.09.2021 AM POC a emis o serie de clarificări cu privire la criteriile tehnice de examinare, pentru a determina condițiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice și pentru a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu care se pot consulta prin accesarea următorului link: https://mfe.gov.ro/am-poc-publica-o-serie-de-clarificari-cu-privire-la-criteriile-tehnice-de-examinare-pentru-a-determina-conditiile-in-care-o-activitate-economica-se-califica-drept-activitate-care-contribuie-in-mod-sub/ .

Comisia Europeană a anunțat plata primei tranșe din PNRR, în cuantum de 1,85 miliarde euro, parte din prefinațarea de 3,79 miliarde euro acordată României pentru acest an.

Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe cei 6 piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Comisiei Europene: tranziția verde, transformarea digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, politici pentru generația următoare, copii și tineri.

„Avem astăzi prima confirmare că România a negociat bine programul de reziliență și s-a angajat fără posibilitate de întoarcere să facă reformele cerute atât de către Comisia Europeană, cât și de milioane de români. Această primă tranșă, care va fi urmată până la finalul anului și de tranșa de prefinanțare de 1,9 miliarde euro din împrumuturile alocate prin program, ne obligă să depunem toate eforturile pentru îndeplinirea următoarelor ținte, care nu sunt nici puține și nici ușoare. Fac deci un apel la toți colegii din ministere și instituțiile publice implicate să considere aceste ținte ca primă prioritate în activitatea lor”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu.

România are pentru anul viitor o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro, a căror accesare depinde de îndeplinirea condiționalităților din program. Pentru anul 2021 și primul trimestru 2022 sunt planificate 45 de ținte sau jaloane din care 5 sunt deja îndeplinite, iar restul sunt în curs de realizare.

Banii din PNRR se acordă în tranșe bianuale, în funcție de îndeplinirea obiectivelor (jaloane și ținte). În total, sunt 507 de jaloane și ținte care trebuie realizate până la 31 august 2026.

În total, România va beneficia de o finanțare în sumă de 29,2 miliarde de euro din Mecanismului de Redresare și Reziliență pentru finanțarea reformelor și investițiilor incluse în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.  Mai exact, este vorba de un grant în valoare de 14,24 miliarde de euro si de o finanțare în valoare de 14,942 miliarde de euro, acordată în condiții avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene.

Asigurarea tranziției verzi

PNRR prevede 3,9 miliarde euro pentru investiții în modernizarea infrastructurii feroviare, inclusiv a căilor ferate electrificate sau cu zero-emisii. În plus, 2,7 miliarde euro vor fi investite pentru eficiența energetică și renovarea seismică a clădirilor multifamiliale și a clădirilor publice, în beneficiul mediului, concomitent cu asigurarea unor facturi scăzute la energie. Valul renovării va spori rezistența clădirilor la cutremure și va îmbunătăți accesibilitatea acestora pentru persoanele cu dizabilități și pentru vârstnici. Reformele și investițiile în valoare de 855 milioane euro vor sprijini producția de energie curată, prin eliminarea treptată a producției de energie pe cărbune și lignit, utilizarea surselor regenerabile și a hidrogenului. Mai mult, PNRR include măsuri de biodiversitate și pentru protecția mediului, care înseamnă concret împăduriri și reîmpăduriri, asigurarea de pepiniere forestiere, precum și alte măsuri de biodiversitate pentru reconstrucția ecologică și protecția speciilor, cu investiții în valoare de 1,1 miliarde euro.

Sprijinirea tranziției digitale

PNRR oferă 1,5 miliarde euro pentru digitalizarea administrației publice în domenii-cheie, precum justiția, ocuparea forței de muncă și protecția socială, mediul, managementul serviciului public și dezvoltarea competențelor, achizițiile publice, securitatea cibernetică, impozite și vămi, cloud guvernamental și asigurarea de cărți de identitate electronice pentru 8,5 milioane cetățeni.

PNRR înseamnă, totodată, investiții de 470 milioane euro pentru dezvoltarea unui sistem electronic integrat de sănătate, conectarea a peste 25.000 furnizori de servicii medicale și dezvoltarea sistemelor de telemedicină. În plus, 881 milioane euro vor fi alocați digitalizării educației, pentru îmbunătățirea competențelor pedagogice digitale, al conținutului și echipamentelor educaționale.

Consolidarea rezilienței economice și sociale

PNRR va sprijini o mai bună luare a deciziilor și sustenabilitatea fiscală, printr-un cadru bugetar consolidat, reforme ale administrației fiscale și ale cadrului fiscal, reforma sistemului de pensii și un control mai bun al cheltuielilor. Acesta va sprijini îmbunătățirea mediului de afaceri, prin măsuri de consolidare a independenței sistemului judiciar și de îmbunătățire a calității și eficienței acestuia, intensificând lupta împotriva corupției și susținând un sistem decizional previzibil, informat și participativ.

PNRR va contribui, de asemenea, la consolidarea rezistenței sistemului de sănătate, prin investiții de 2 miliarde euro pentru o infrastructură spitalicească modernă.

Sistemul educațional va fi și acesta susținut, prin măsuri dedicate tuturor nivelurilor de educație. În plus, reforma venitului minim de incluziune va simplifica și îmbunătăți sprijinul social pentru cei vulnerabili, creând, în același timp, stimulente pentru angajare și formare.

PNRR-ul României va sprijini coeziunea teritorială și socială, prin dezvoltarea, modernizarea și decarbonizarea transportului rutier și prin îmbunătățirea siguranței rutiere, cu reforme și investiții în valoare de 3,9 miliarde euro.