Ciolacu versus Turcan, în lupta pentru Guvernul României

Prim-vicepreședintele Partidului Național Liberal (PNL), Raluca Turcan, crede că este plauzibil faptul că depunerea moțiunii de cenzură de către Partidul Social Democrat (PSD) este fie clădită pe „motive legate de alegerile interne din Partidul Social Democrat (PSD)”.

Actuala viceprim-ministră Raluca Turcan a transmis într-o emisiune TV la Digi24 că, în circumstanța de față, „nu există o majoritate pentru răsturnarea acestui Guvern”.

„O moţiune de cenzură are mai multe etape şi mi se pare normal ca un partid politic cum este PNL, aflat la guvernare, să folosească toate instrumentele constituţionale, pentru că de aceea ele au fost prevăzute. Inclusiv verificarea cvorumului înainte de votul unei moţiuni este o pârghie constituţională pentru a verifica dacă o moţiune a fost depusă la plesneală sau a fost depusă la modul real ca să cadă guvernul. Mi-e greu să spun dacă au depus-o la plesneală. Poate au fost ceva raţiuni legate de alegerile interne din PSD. (…) Realitatea este că moţiunea a fost depusă în momentul alegerii domnului Ciolacu. I-a dat un pic de forţă în alegerile interne. Acum nu a avut cvorum, deci nu există o majoritate care să dărâme acest guvern în momentul de faţă, ceea ce e un lucru bun, pentru că putem să ne facem treaba în continuare. Vom vedea ce se întâmplă pe parcurs. Aud tot felul de speculaţii, că urmează să depună o altă moţiune. Foarte bine. Dacă nu contează ce se întâmplă cu ţara, putem să ne mai hârâim în felul acesta în Parlament, dar cei care pierd cel mai mult sunt oamenii, pentru că ei aşteaptă eficienţă, eficienţă în Guvern, ordonanţe, hotărâri de guvern, eficienţă în Parlament, dacă se poate ceea ce trimite Guvernul la Parlament să se dezbată foarte repede, şi nu să ne tachinăm şi să prezentăm publicului această faţă care în mod sigur nu place nimănui din politica românească„, a susținut Turcan.

Pe de altă parte, vicepremierul a mai declarat că membrii Guvernului au făcut schimb de opinii cu fiecare legiuitor pentru a da jos moțiunea de cenzură lansată împotriva lor de către social-democrați. De asemenea, Raluca Turcan a declarat că Administrația Executivă a României ia parte în acest moment la „unele provocări importante de acum înainte”, subliniind că începerea anului școlar, organizarea alegerilor, administrarea crizei de sănătate și reconstrucția României prin proceduri comerciale de recuperare sunt urgențele pe termen scurt ale organului administrativ.

Publicistul Ion Cristoiu afirmă că ne-întrunirea cvorumului și deci lipsa unui vot în cazul moțiunii de cenzură a PSD împotriva Guvernului Orban a fost o strategie vicleană a liderului partidului, Marcel Ciolacu, prin care a încercat să împace și capra, și varza. Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro: „Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Orban inițiată de PSD n-a putut fi supusă votului, deoarece nu s-a întrunit cvorumul necesar. Au fost prezenți 226 de parlamentari. Cvorumul cerea un număr de 233 de parlamentari prezenți.

De partea cealaltă, Președintele Partidului Social Democrat (PSD), Marcel Ciolacu, a declarat, luni, 31 august, că Executivul va avea mult de luptă în evitarea votului pentru lansarea sau inițierea unei moțiuni de cenzură din partea PSD, fie că este vorba de actuala moțiune sau de încă una care va fi programată în sesiunea ordinară.

„Suntem în opoziție, am introdus o moțiune de cenzură, cu adevărat pentru prima oară în România a fost introdusă în sesiune extraordinară. Eu nu consider că este un eșec deoarece în acest moment nu avem un vot. Cu adevărat, nu ne așteptam ca parcursul până la votul pe moțiune să fie atât de lung(…). suntem în opoziţie, am introdus o moţiune de cenzură, cu adevărat pentru prima oară în România a fost introdusă în sesiune extraordinară. Eu nu consider că este un eşec deoarece în acest moment nu avem un vot. Cu adevărat, nu ne aşteptam ca parcursul până la votul pe moţiune să fie atât de lung(…). Avem dreptul, constituţional, ca să depunem o moţiune de cenzură în sesiune ordinară. Nimeni nu poate să ia acest drept opoziţiei. Noi, începând cu ziua de mâine, intrăm în sesiune ordinară.” a susținut Ciolacu, luni, 3 august, într-un interviu TV pentru postul de televiziune Antena 3.

El a mai spus că, din punct de vedere politic, se anticipează o decizie a Curții Constituționale a României (CCR) cu privire la actuala moțiune, pentru care se stabilește un prim termen pentru 15 septembrie, care va face din programarea unei propuneri noi în sesiunea ordinară o posibilitate ideală.

Ciolacu a mai declarat că cei cinci parlamentari PSD care nu au fost prezenți luni la ședință, vor fi dați afară din PSD. „Decizia mea este clară. Mâine vom convoca o reuniune a comitetului politic național și voi propune excluderea tuturor celor cinci. Nu cred în bolile care se întâmplă între dimineața și ziua votului”, a susținut liderul PSD.

Camera Deputaților şi Senatul, în ședință comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, cu votul majorității deputaților şi senatorilor. Moțiunea de cenzură poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii. Moțiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în ședința comună a celor două Camere.Dacă moțiunea de cenzură a fost respinsă, deputații şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniția, în aceeași sesiune, o nouă moțiune de cenzură, cu excepția cazului în care Guvernul își angajează răspunderea potrivit articolului 114 din Constituția României.

Camera Deputaţilor sau Senatul poate adopta o moțiune simplă prin care să-şi exprime poziția cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări. Moțiunea poate fi initiată de cel puţin 50 de deputaţi. Președintele Camerei nu va lua în considerare moţiunile care nu îndeplinesc aceste cerințe şi nici pe cele care vizează finalităţi specifice moțiunii de cenzură. Până la încheierea dezbaterii unei moțiuni un deputat care a semnat-o nu mai poate semna alte moțiuni în aceeași problemă. Moțiunile trebuie sa fie motivate şi se depun la președintele Camerei în cursul ședințelor publice. După primirea moțiunii președintele Camerei o comunică de îndată Guvernului şi o aduce la cunoștință Camerei, după care dispune afişarea ei la sediul Camerei Deputaţilor. Președintele Camerei stabilește data dezbaterii moțiunii, care nu poate depăși 6 zile de la înregistrarea acesteia, înștiințând Guvernul în acest sens. Moţiunile privind probleme de politică externă se supun dezbaterii numai însoțite de avizul Comisiei pentru politică externă şi cu consultarea Ministerului Afacerilor Externe.Dezbaterea moțiunii se face cu respectarea dispozițiilor privind desfășurarea ședințelor din Regulamentul Camerei Deputaților şi se aprobă cu votul majorității deputaților prezenţi. După începerea discutării moţiunii deputații nu îşi pot retrage adeziunea la moţiune, dezbaterea urmând a se încheia prin supunerea la vot a moţiunii de către președintele Camerei.La moțiunile prezentate nu pot fi propuse amendamente