Alegerile prezidențiale din Turcia, extrem de contestate, par să se îndrepte spre un al doilea tur de scrutin, după ce președintele Recep Tayyip Erdogan nu a reușit să obțină 50% din voturile exprimate pentru a-și prelungi decisiv guvernarea de 20 de ani, scrie CNN.
Alegerile cu miză mare vor decide în cele din urmă soarta unui aliat cheie al NATO și a unui broker de putere regională, într-un moment în care invazia Rusiei în Ucraina a aruncat o mare parte a lumii în incertitudine.
Atmosfera s-a întunecat vizibil la sediul Partidului Justiției și Dezvoltării (AK Party) al lui Erdogan din Istanbul duminică seară, pe măsură ce avansul său timpuriu se îndepărta.
Cu 97,95% din voturi numărate, agenția de știri de stat Anadolu a raportat că Erdogan avea 49,34% din voturi, față de 44,99% pentru principalul său adversar, Kemal Kilicdaroglu – ceea ce înseamnă că niciunul dintre cei doi nu putea revendica o victorie categorică.
Cel de-al treilea candidat, Sinan Ogan, a obținut 5,28% din voturi, potrivit Anadolu, ceea ce ridică posibilitatea ca acesta să fie un factor de decizie în cazul unui tur de scrutin. El a scris pe Twitter că un al doilea vot este „destul de posibil” și că „naționaliștii turci și Ataturiștii se află într-o poziție cheie pentru aceste alegeri”.
Kilicdaroglu a salutat perspectiva unui al doilea tur de scrutin și a declarat că partidul său va triumfa.
„Dacă națiunea noastră spune turul doi, acceptăm cu plăcere. Vom câștiga absolut aceste alegeri în turul doi. Toată lumea va vedea asta”, a spus el, despre turul doi, programat pentru 28 mai.
Cursa de duminică reprezintă cea mai mare provocare de până acum pentru liderul Erdogan, omul forte al Turciei, care s-a confruntat cu vânturi economice și cu critici legate de impactul cutremurului devastator din 6 februarie.
Pentru prima dată, opoziția facțioasă din Turcia s-a unit în jurul unui singur candidat, Kilicdaroglu, care reprezintă o coaliție electorală formată din șase partide de opoziție.
Înainte de vot, analiștii au prezis că Erdogan nu va renunța la putere fără luptă – și că, chiar dacă Kilicdaroglu reușea să se impună, era posibil ca numerele să fie contestate.
Rezultatul votului decisiv este urmărit îndeaproape și la nivel internațional, în special la Moscova și în Europa.
Turcia, membră NATO care deține a doua cea mai mare armată a alianței, și-a întărit legăturile cu Rusia în ultimii ani. În 2019, a cumpărat chiar arme din această țară, sfidând SUA.
Mai recent, Erdogan a ridicat sprâncene în Occident prin faptul că a continuat să mențină legături strânse cu Rusia, în timp ce aceasta își continuă asaltul asupra Ucrainei, și a provocat o durere de cap pentru planurile de extindere ale NATO prin blocarea aderării Finlandei și Suediei.
La începutul numărătorii, Erdogan era încrezător că va obține suficiente voturi pentru a câștiga alegerile.
„Credem că vom încheia acest tur de scrutin cu peste 50% din voturi”, le-a spus el susținătorilor săi la sediul Partidului Justiției și Dezvoltării (AK), aflat la guvernare, din Ankara.
Kilicdaroglu a acuzat anterior Partidul AK al lui Erdogan că a cerut renumărarea voturilor și a întârziat rezultatele în bastioanele opoziției, inclusiv la Ankara și Istanbul.
Vorbind pentru CNN de la o secție de votare din districtul Beyogly din Istanbul, alegătorul Korhan Futaci, în vârstă de 46 de ani, a declarat: „Votul meu este pentru libertate. Votul meu este pentru viitorul copiilor noștri. Sunt plin de speranță”.
Yeliz Sahin, 46 de ani, al cărui frate și fiu au murit în cutremur, a declarat: „Este un moment istoric pe care îl așteptăm de 20 de ani. Întregul sistem trebuie să se schimbe”.
Între timp, Eren Uzmele, 19 ani, care a votat pentru prima dată, a declarat: „Viitorul țării este în mâinile noastre. Este în mâinile tinerilor.”
Kilicdaroglu, un fost birocrat în vârstă de 74 de ani, cu maniere blânde, a promis să redreseze economia falimentară a Turciei și să restabilească instituțiile democratice, compromise de o alunecare spre autoritarism în timpul mandatului lui Erdogan.
Principalii candidați și-au exprimat votul
După ce și-a exprimat votul la Istanbul, Erdogan a declarat reporterilor: „Ne rugăm la Dumnezeu pentru un viitor mai bun pentru țara noastră, pentru națiunea noastră și pentru democrația turcă”.
Între timp, după ce a votat la Ankara, Kilicdaroglu a declarat: „Am votat în Ankara: „Tuturor ne-a lipsit democrația, să fim împreună și să îmbrățișăm atât de mult. Să sperăm că de acum încolo veți vedea că primăvara va veni în această țară și va continua mereu.”
Erdogan și-a încheiat campania electorală sâmbătă seară rugându-se la Hagia Sophia – o moschee și un important sit istoric din Istanbul. În schimb, Kilicdaroglu a vizitat mormântul lui Mustafa Kemal Ataturk, fondatorul Turciei moderne și secularist convins.
Erdogan a lăudat virtuțile îndelungatei sale guvernări, făcând campanie electorală pe o platformă de stabilitate, politică externă independentă și continuând să consolideze industria de apărare a Turciei. Recent, el a majorat salariile lucrătorilor guvernamentali cu 45% și a redus vârsta de pensionare.
În ultimii doi ani, moneda turcă s-a prăbușit, iar prețurile au crescut vertiginos, provocând o criză a costului vieții care a afectat baza de susținere conservatoare a lui Erdogan, care aparține clasei muncitoare.
Când un cutremur violent la 6 februarie a făcut prăpăd în mari părți din sud-estul Turciei, Erdogan s-a luptat cu replici politice. Criticii săi l-au pedepsit pentru un efort de salvare eșuat și pentru controalele în domeniul construcțiilor pe care partidul său de guvernământ, Justiție și Dezvoltare (AK), le-a prezidat timp de două decenii.
