Într-o bătălie juridică importantă, România se pregătește să înfrunte un rezultat nefavorabil pe 10 februarie, în confruntarea cu Gabriel Resources cu privire la rezervele de aur de la Roșia Montană, scrie Digi24.
Locația a fost inclusă în lista patrimoniului UNESCO, generând un conflict intens. Surse guvernamentale dezvăluie că au avut loc discuții în cadrul unei recente ședințe de cabinet, cu Marcel Ciolacu și Ministrul Finanțelor anticipând că România ar putea fi obligată să plătească o sumă covârșitoare de cel puțin două miliarde de dolari.
Sursele au indicat frustrarea din cadrul guvernului cu privire la povara financiară semnificativă pe care această decizie ar impune-o, în special în contextul problemelor existente legate de deficitul bugetar excesiv.
Gabriel Resources a cerut inițial despăgubiri în valoare de 3,3 miliarde de dolari în cadrul procesului legal în curs împotriva statului român. Compania a anunțat închiderea procedurilor de arbitraj la 14 septembrie 2023, efectuate la Centrul Internațional pentru Soluționarea Disputelor cu Privire la Investiții (ICSID) sub auspiciile Băncii Mondiale. Într-un comunicat de presă, compania a explicat că a inițiat arbitrajul în iulie 2015, invocând încălcări ale tratatelor bilaterale de investiții dintre Canada-România și Regatul Unit-România. Aceste încălcări au survenit ca urmare a presupusei refuzuri ilegale a României de a autoriza proiectul minier de la Roșia Montană.
Verdictul în acest caz controversat este programat să fie pronunțat pe 10 februarie. Această bătălie juridică își are rădăcinile în anul 2013, când aproximativ 10.000 de oameni au protestat în București împotriva establishmentului politic al acelor vremuri, incluzând critici la adresa mass-media pentru nepreluarea corespunzătoare a evenimentelor legate de Roșia Montană. Au fost organizate proteste și în alte orașe din România și din străinătate, opunându-se unei propuneri legislative a guvernului Ponta care avea ca scop permiterea exploatării aurului la Roșia Montană.
În iunie 2017, compania canadiană, acționarul majoritar al Roșia Montană Gold Corporation, a adus România în fața Tribunalului Băncii Mondiale, invocând pierderi de miliarde de dolari ca urmare a refuzului guvernului de la București de a aproba exploatarea minei de aur Roșia Montană.
În plus, în iulie 2021, Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a înscris Roșia Montană pe lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității și a plasat-o pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol. Această decizie a oprit efectiv orice proiecte legate de exploatarea minieră.
Controversa Roșia Montană a avut, de asemenea, un rol important în succesul politic al partidului USR (Uniunea Salvați România). Mișcarea „Uniți Salvăm” a servit drept rampă de lansare pentru victoriile electorale ulterioare ale partidului.
