În perioada 2015-2023, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a fost nevoită să plătească daune morale semnificative ca urmare a deficiențelor infrastructurale ale drumurilor din România.
Suma totală se ridică la aproape 4 milioane de lei, plus 70.000 de euro, reflectând o problemă persistentă și costisitoare legată de întreținerea și siguranța drumurilor naționale.
CNAIR, entitatea responsabilă pentru administrarea și întreținerea rețelei de drumuri naționale, a acumulat cheltuieli importante cu despăgubirile. De exemplu, DRDP București a plătit peste 3,2 milioane de lei, cea mai mare parte a sumei totale. Problemele frecvente raportate includ gropile periculoase din carosabil și deteriorarea gardurilor de protecție, care au facilitat accesul animalelor pe drumuri, crescând astfel riscul de accidente.
Din totalul despăgubirilor, CNAIR a reușit să recupereze doar 52.000 de lei de la angajații considerați responsabili. Aceste cifre indică o discrepanță majoră între prejudiciile suportate de companie și sumele recuperate, punând presiune asupra resurselor financiare ale statului.
Neglijența în întreținerea infrastructurii poate avea consecințe financiare directe, cum ar fi plățile pentru daune morale, dar și indirecte, prin deteriorarea încrederii publice în capacitatea statului de a asigura infrastructuri sigure.
,,Costurile asociate cu neglijența în întreținerea drumurilor sunt mult mai mari decât investiția necesară pentru întreținere preventivă. Pe lângă costurile financiare, trebuie să considerăm și impactul asupra vieților omenești.”, au declarat experții în transporturi.
Costurile totale suportate de CNAIR reflectă o problemă mai amplă a bugetului statului alocat pentru infrastructura rutieră. Analistul economic Maria Ionescu subliniază că „fiecare leu plătit ca despăgubire este un leu în minus pentru alte proiecte vitale, cum ar fi educația sau sănătatea.”
Pe latura juridică, avocați specialiști în drept civil, argumentează că „statul ar putea fi mai proactiv în prevenirea accidentelor prin alocări bugetare adecvate pentru întreținere și printr-o gestionare mai eficientă a resurselor.”
Un exemplu recent implică cererea CNAIR de a tăia plopii bătrâni de pe marginea unei șosele, unde, în ciuda aprobării primite, măsurile necesare nu au fost implementate la timp, rezultând într-un accident fatal. Acest caz subliniază problemele de comunicare și eficiență în cadrul agențiilor statului.
Despăgubirile plătite de CNAIR în ultimii ani ilustrează clar necesitatea unor reforme substanțiale în modul în care România își gestionează și întreține infrastructura rutieră. Este imperativ ca statul să prioritizeze investițiile în infrastructura rutieră nu doar pentru a evita costurile financiare, dar și pentru a proteja viețile cetățenilor săi. Aceste schimbări ar putea reduce semnificativ atât costurile directe cât și pe cele indirecte asociate cu accidentele rutiere.
