Un număr de 714 comune, adică 25% din cele 2.862 unități administrativ-teritoriale (UAT) din România, nu au avut anul trecut venituri proprii suficiente nici măcar pentru plata salariilor, conform calculelor realizate de CursdeGuvernare.ro pe baza datelor oficiale privind execuția bugetelor locale.
Numărul acestor UAT-uri complet dependente de transferurile de la bugetul central a crescut în 2023 comparativ cu 2022, când 651 de primării erau depășite de cheltuielile cu angajații.
Pe lângă faptul că 714 comune nu își pot acoperi cheltuielile de personal din venituri proprii, 450 de primării nu îndeplinesc nici cerința legală de a avea peste 1.500 de locuitori. Cu toate acestea, aceste comune sunt menținute în viață, singura justificare fiind alegerile locale, când electoratul disciplinat al acestor localități este dirijat spre vot de către primarii în funcție, unii aflați în aceste poziții de cel puțin două decenii.
În 2023, veniturile proprii totale ale primăriilor comunale din România au fost de aproape 13 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile totale au fost de 29,8 miliarde de lei, dintre care 7,83 miliarde de lei au reprezentat doar cheltuielile cu salariile din aceste administrații. Diferențele provin din sumele defalcate din TVA, transferuri, subvenții de la bugetul de stat și de la alte administrații.
Cele mai afectate județe includ Vaslui, Teleorman, Caraș-Severin, Olt, Vâlcea și Mehedinți. În 2022, Vasluiul avea 57 de primării falimentare, în timp ce în 2023, Teleormanul conducea cu 66 de comune depășite de cheltuielile cu angajații.
Politicienii refuză să desființeze chiar și cele 450 de primării care au mai puțin de 1.500 de locuitori, pragul minim prevăzut pentru comune în legislația în vigoare. Aceste UAT-uri sunt menținute pentru importanța lor strategică în menținerea controlului politic în teritoriu, fiind mult mai disciplinate la vot decât electoratul marilor orașe.
Reorganizarea administrativ-teritorială a fost înghețată în stadiul de proiect de peste un deceniu de către liderii PSD și PNL, formațiunile aflate la guvernare. Deși există promisiuni de reformare administrativă, dinamica din teritoriu arată o creștere a numărului de comune și orașe, impusă de nevoia partidelor de a-și forma structuri mici de mobilizare a electoratului.
Ministerul Dezvoltării a precizat că procesul de reorganizare administrativă ar putea fi posibil doar după 2025. Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România, consideră însă discuția despre reorganizare inutilă și propune să se înceapă cu reducerea numărului de parlamentari, așa cum a votat populația la un referendum în 2009.
Alegerile locale din România scot la iveală probleme majore în administrarea comunelor. Dependența financiară de bugetul central și menținerea UAT-urilor falimentare din motive strict electorale reprezintă provocări semnificative pentru eficiența și sustenabilitatea administrației publice locale. Reorganizarea administrativ-teritorială rămâne o necesitate pentru modernizarea și eficientizarea administrației locale, însă rămâne de văzut dacă și când se va realiza.
Distribuie acest articol pentru a rămâne informat cu privire la cele mai recente știri și investigații.
