Procurorii DNA au descoperit o rețea de corupție în cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări, prin care doi polițiști solicitau mită de la firmele de recrutare pentru a urgenta eliberarea avizelor de muncă pentru muncitorii din Asia. Șeful Biroului pentru Imigrări Ialomița, Rareș-Gabriel Bulimej, și agentul de poliție Bogdan Niță au fost prinși în flagrant delict, în timp ce primeau sume importante de bani pentru a facilita procesul de angajare a muncitorilor asiatici în România.
Potrivit DNA, polițiștii cereau 300 de euro pentru fiecare aviz de muncă necesar muncitorilor proveniți din Nepal, India, Bangladesh și Sri Lanka. Sumele de bani erau cerute de la patronii firmelor de recrutare, care erau obligați să colaboreze cu aceștia pentru a accelera procedurile birocratice. Într-un caz documentat, Bogdan Niță a primit 31.400 de euro în schimbul obținerii avizelor pentru 38 de muncitori asiatici.
Ancheta a început în aprilie 2024, când mai mulți patroni de firme de recrutare au denunțat polițiștii la DNA, dezvăluind că aceștia cereau mită încă din 2021 pentru fiecare angajat străin adus în România. Patronii au acceptat să poarte tehnică de înregistrare și să colaboreze cu procurorii în organizarea mai multor flagranturi.
Primul flagrant a avut loc în iunie 2024, când concubina polițistului Niță a primit 7.500 de euro și 2.500 de lei în parcarea unui mall din București. A urmat un al doilea flagrant, în octombrie, când aceleași persoane au fost surprinse cu suma de 31.400 de euro și 38 de dosare pentru muncitori asiatici.
Procurorii DNA au capturat înregistrări video și audio care dovedesc implicarea polițiștilor. În discuțiile ambientale, Rareș Bulimej a fost înregistrat recunoscând că are temeri legate de posibilitatea de a fi prins de DNA, dar a continuat să accepte mită. Pe 3 octombrie 2024, a avut loc al treilea flagrant, când Bulimej a primit 12.000 de euro de la Niță, într-o întâlnire la un hotel din Ialomița.
Bulimej a fost reținut pentru 30 de zile, în timp ce Niță a colaborat cu anchetatorii, beneficiind de prevederile legale care reduc la jumătate pedeapsa pentru colaboratori. Cazul scoate la lumină probleme sistemice de corupție în cadrul autorităților române de imigrație, într-un context în care România se confruntă cu o cerere tot mai mare de muncitori străini.
