Călin Georgescu, candidat independent la alegerile prezidențiale, cunoscut pentru poziționările sale ca un om „anti-sistem,” pare să aibă rădăcini adânci în sistemul politic al anilor ’90. Primul scandal public în care apare numele său datează din 1998, legat de un concurs controversat pentru ocuparea funcției de secretar general la Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.
La momentul respectiv, Georgescu era susținut de Ioan Oltean, ministru PD la acea vreme. Conform investigațiilor, concursul organizat pentru această funcție a fost marcat de nereguli flagrante. Printre cele mai grave acuzații aduse lui Călin Georgescu se numără:
- Creșterea notelor în mod nejustificat
Ioan Oltean i-ar fi mărit notele lui Georgescu fără ca membrii comisiei de concurs să fie informați. În acest mod, Călin Georgescu a depășit alți candidați cu performanțe mai bune.
- Minciuni în CV
Conform articolelor din presa vremii, Georgescu ar fi declarat experiențe și calificări fictive în CV, inclusiv atribuiri false de competențe și poziții.
- Probele inventate
În mod inedit, la concurs ar fi fost adăugate probe de testare a competențelor lingvistice în engleză, franceză și spaniolă, la care Georgescu a obținut nota maximă, deși nu existau dovezi că aceste teste ar fi fost susținute efectiv.
Materialele de presă din acea perioadă descriu concursul drept un exemplu tipic de manipulare administrativă pentru a promova „cine trebuie.” Faptul că un astfel de scandal a implicat numele lui Călin Georgescu, astăzi un simbol al luptei anti-sistem, ridică întrebări serioase despre autenticitatea poziționării sale politice.
Mai mult, legăturile cu liderii PD, un partid considerat un pilon al sistemului politic din anii ’90, subminează imaginea candidatului independent care pretinde că este în afara vechilor structuri.
Astăzi, Călin Georgescu capitalizează pe un discurs care denunță corupția și privilegiile vechii clase politice. Totuși, episoade precum cel din 1998 sugerează că trecutul său nu este atât de „anti-sistem” pe cât ar dori să pară.
De asemenea, este important de menționat că susținătorii săi din acea perioadă, precum Ioan Oltean, erau figuri-cheie ale Partidului Democrat, ceea ce pune în lumină relații apropiate cu sistemul pe care acum îl contestă.
Într-o perioadă în care încrederea în politicieni este scăzută, astfel de episoade din trecutul candidaților devin relevante pentru evaluarea onestității și credibilității lor. În cazul lui Călin Georgescu, legăturile sale cu vechiul sistem și acuzațiile de favoritism pun sub semnul întrebării autenticitatea mesajului său de schimbare și reformă.
Acest scandal din 1998, readus în atenție, ar putea schimba percepția publicului asupra celui care se prezintă drept un candidat „din afara sistemului.”
