Guvernul Ciolacu I lasă în urmă un deficit bugetar record de 7,12% din PIB în primele 11 luni ale anului 2024, în principal ca urmare a majorării masive a cheltuielilor publice. Salariile bugetarilor au crescut cu aproape un sfert comparativ cu anul precedent, ajungând la un total de 148 miliarde de lei, și au contribuit semnificativ la dezechilibrul bugetar.
Creșterea cheltuielilor publice: factor principal al deficitului
Cheltuielile statului au crescut cu 20,6% față de anul precedent, ajungând la 649,66 miliarde de lei. Această creștere a fost impulsionată de:
- Salarii bugetare: 148,04 miliarde lei (+23,8%), reprezentând 8,4% din PIB. Creșterile salariale masive acordate în 2023 și 2024 au fost un factor determinant.
- Asistență socială: 205,29 miliarde lei (+16,2%), influențate de majorările pensiilor și recalcularea acestora începând cu septembrie 2024.
- Investiții publice: 93,11 miliarde lei (+23,99%), susținute de programele de dezvoltare finanțate intern și extern.
- Dobânzi: 35,33 miliarde lei (+17,5%), reflectând creșterea datoriei publice și ratele mai mari de finanțare.
Încasările statului au înregistrat un avans de 12,7%, ajungând la 523,94 miliarde lei, fiind susținute de:
- Contribuțiile de asigurări sociale și impozitele directe: Creșterea salariilor a generat venituri suplimentare.
- TVA și accize: Colectările mai bune, precum și creșterea consumului.
- Amnistia fiscală: Instituită prin OUG 107/2024, aceasta a avut un impact pozitiv temporar asupra veniturilor.
Probleme structurale ale execuției bugetare
Creștere nesustenabilă a cheltuielilor
Politica de majorare accelerată a salariilor bugetarilor și a pensiilor a lăsat puțin loc pentru ajustări fiscale în contextul unui deficit deja ridicat.
Investiții insuficiente raportat la cheltuieli
Deși investițiile au crescut semnificativ, ele reprezintă doar 14% din cheltuielile totale, insuficient pentru a contracara efectele cheltuielilor curente masive.
Creșterea costurilor cu dobânzile
În contextul unei datorii publice mai mari și al unor rate de dobândă crescute, cheltuielile cu dobânzile devin o povară semnificativă.
Impactul economic și social
- Risc fiscal
Creșterea accelerată a cheltuielilor a împins deficitul la un nivel alarmant, afectând capacitatea României de a respecta limitele fiscale europene.
- Presiune pe finanțare
Deficitul ridicat necesită împrumuturi suplimentare, crescând datoria publică și costurile cu dobânzile în anii următori.
- Erodarea încrederii
Investitorii și creditorii ar putea reacționa negativ la lipsa de disciplină fiscală, ceea ce ar duce la costuri de finanțare și mai mari.
Execuția bugetară din 2024 subliniază necesitatea unei abordări mai prudente în gestionarea finanțelor publice. În timp ce creșterile salariale și sociale răspund nevoilor pe termen scurt, ele pun o presiune considerabilă asupra sustenabilității fiscale a României pe termen lung. Guvernul Ciolacu II va trebui să abordeze aceste provocări cu politici mai echilibrate pentru a evita o criză bugetară iminentă.
