Societatea de Transport București (STB), unul dintre cei mai mari operatori de transport public din România, traversează una dintre cele mai dificile perioade din istoria sa. Intrată în insolvență în septembrie 2026, compania a acumulat pierderi de sute de milioane de lei, în timp ce cheltuielile cu personalul consumă aproximativ 80% din veniturile raportate pentru primele zece luni ale anului. Un raport prezentat de administratorul judiciar scoate la iveală o situație neobișnuită: 4.876 de legături de rudenie identificate între salariați, venituri lunare care au ajuns în anumite cazuri la 18.000 de lei net, 36 de categorii de sporuri, prime și indemnizații, dar și peste 176.000 de zile de concediu medical într-un singur an. În încercarea de a evita falimentul, administratorii au început restructurarea personalului, renegocierea contractelor și pregătirea unor măsuri care ar putea duce inclusiv la majorarea tarifelor de călătorie și restrângerea gratuităților.
Societatea de Transport București, compania care asigură zilnic deplasarea unui număr foarte mare de locuitori ai Capitalei cu autobuzele, troleibuzele și tramvaiele, se confruntă cu probleme financiare majore, acumulate de-a lungul mai multor ani. Dincolo de dificultățile cunoscute privind vechimea unor vehicule, costurile de întreținere și întârzierile în trafic, un raport al administratorului judiciar prezintă o imagine detaliată asupra modului în care au fost gestionate resursele companiei și asupra factorilor care au contribuit la intrarea acesteia în insolvență. Documentul, ale cărui principale concluzii au fost prezentate vineri, 13 noiembrie 2026, de G4Media, arată că STB are probleme structurale care depășesc simpla lipsă temporară de bani. Cheltuielile salariale foarte ridicate, prevederile contractului colectiv de muncă, nivelul concediilor medicale, datoriile acumulate și întârzierile în încasarea sumelor datorate de autoritățile locale au contribuit la dezechilibrarea activității.
Datele financiare aferente primelor zece luni ale anului 2026 arată că societatea a înregistrat venituri de aproximativ 1,2 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile cu personalul au ajuns la 1,01 miliarde de lei. În aceeași perioadă, pierderile raportate s-au ridicat la 765 de milioane de lei, iar deficitul de lichidități a fost de aproximativ 67 de milioane de lei. Cu alte cuvinte, cea mai mare parte a veniturilor înregistrate de companie a fost absorbită de plata salariilor și a drepturilor aferente personalului, lăsând resurse insuficiente pentru acoperirea celorlalte cheltuieli necesare funcționării. Potrivit raportului, STB avea 10.137 de angajați, iar efortul salarial lunar era estimat la aproximativ 106 milioane de lei. Salariul mediu brut în companie se situa la circa 10.700 de lei. Administratorul judiciar consideră că una dintre principalele cauze ale problemelor financiare o reprezintă prevederile contractului colectiv de muncă, prin care au fost stabilite numeroase drepturi suplimentare pentru angajați.
Pe lângă salariile de bază, personalul beneficia de 36 de categorii de sporuri, prime și indemnizații. Acestea au contribuit la creșterea costurilor salariale și au limitat capacitatea companiei de a se adapta la situația financiară. Raportul prezintă și exemple de venituri ridicate obținute de anumite categorii de personal. În vara anului 2026, unii conducători de vehicule ar fi încasat până la 18.000 de lei net într-o lună. Este important de precizat că asemenea sume reprezintă exemple individuale și nu salariul obișnuit al tuturor șoferilor sau vatmanilor. Veniturile pot varia în funcție de orele lucrate, sporuri, indemnizații și alte drepturi prevăzute contractual. Cu toate acestea, nivelul unor remunerații a devenit unul dintre argumentele invocate de administratorul judiciar în susținerea necesității reorganizării.
Aproape 4.900 de legături de rudenie între angajați. Familii cu până la 20 de membri în companie
Una dintre cele mai surprinzătoare informații prezentate în document privește relațiile de familie existente între salariații STB. Administratorul judiciar a identificat 4.876 de legături de rudenie în interiorul companiei, inclusiv 1.428 de relații menționate ca fiind între soți. Raportul evidențiază și situații în care un număr mare de persoane din aceeași familie lucrează în cadrul societății. Astfel, sunt menționate o familie cu 20 de salariați, o alta cu 16 și o a treia cu 11 membri angajați. Datele au determinat administratorul judiciar să caracterizeze STB drept o companie în care relațiile de familie sunt foarte răspândite.
Totuși, cifra de 4.876 trebuie interpretată cu atenție. Informațiile prezentate public se referă la legături de rudenie identificate, fără ca metodologia completă de calcul să fie explicată. Prin urmare, nu se poate afirma automat că exact 4.876 de persoane distincte sunt angajate alături de rudele lor. De asemenea, faptul că membrii aceleiași familii lucrează într-o societate nu constituie, în sine, o încălcare a legii. O companie poate angaja în mod legal soți, părinți, copii sau alte rude, atât timp cât sunt respectate condițiile de recrutare și regulile aplicabile. Problemele apar atunci când există suspiciuni că angajările, promovările sau ocuparea unor funcții au fost influențate de relații personale, în detrimentul competenței profesionale și al procedurilor legale.
Raportul administratorului judiciar ridică astfel întrebări privind organizarea resurselor umane, transparența proceselor de selecție și criteriile după care au fost ocupate anumite posturi. Pentru clarificarea acestor aspecte ar fi necesară verificarea procedurilor de angajare și promovare, nu doar inventarierea relațiilor de familie.
Peste 176.000 de zile de concediu medical într-un singur an. Ce a descoperit administratorul judiciar
O altă componentă importantă a raportului privește concediile medicale acordate angajaților în anul 2025. Potrivit documentelor analizate, STB a înregistrat 176.773 de zile de concediu medical într-un singur an. Transformate în ani calendaristici, acestea reprezintă echivalentul a aproximativ 484 de ani. Această comparație este relevantă pentru înțelegerea dimensiunii totale a absențelor, dar trebuie precizat că este vorba despre zile cumulate pentru mii de salariați, nu despre o perioadă continuă sau despre un singur grup de persoane. Administratorul judiciar a remarcat și o concentrare neobișnuită a începuturilor concediilor medicale în zilele de luni, aspect care a ridicat suspiciuni privind modul de utilizare a acestui drept.
În document se menționează că, în cazul conducătorilor de vehicule care au beneficiat de concedii medicale, au existat situații cu medii ridicate ale perioadelor de absență, ajungând la aproximativ 60 de zile. Cheltuielile asociate concediilor medicale au fost estimate la aproximativ 55 de milioane de lei, suportate potrivit mecanismelor legale aplicabile de angajator și sistemul de asigurări sociale de sănătate. Raportul mai arată că, în perioada 2023–2025, la nivelul STB au fost declarate 1.654 de cazuri dintr-un total de 1.827 de îmbolnăviri profesionale înregistrate în București. Aceste cifre necesită o analiză atentă, deoarece pot reflecta atât probleme privind condițiile de muncă și sănătatea angajaților, cât și eventuale deficiențe în verificarea documentelor justificative.
Munca unui conducător auto în transportul public presupune perioade îndelungate de concentrare, poziții statice, stres și responsabilitatea transportării călătorilor în siguranță. Aceste condiții pot contribui la apariția unor afecțiuni profesionale sau la agravarea problemelor de sănătate.
În același timp, situațiile în care există suspiciuni de utilizare nejustificată a concediilor medicale trebuie investigate individual, prin procedurile legale și medicale corespunzătoare. Numărul mare de zile de concediu medical sau concentrarea acestora în anumite zile ale săptămânii nu demonstrează automat existența unor fraude. Stabilirea eventualelor abuzuri presupune verificarea certificatelor și a circumstanțelor concrete în care au fost acordate. Pentru anul 2025, raportul mai consemnează 321.706 zile de concediu de odihnă acordate angajaților, o valoare care reflectă dimensiunea personalului și drepturile legale și contractuale de care beneficiază acesta.
De ce a ajuns STB în insolvență, deși încasează peste un miliard de lei
Problemele financiare ale STB nu pot fi explicate exclusiv prin nivelul salariilor sau prin organizarea internă a companiei. Administratorul judiciar identifică și factori externi, printre care creșterea costurilor de operare, insuficiența compensațiilor pentru serviciul public prestat și întârzierile în plata sumelor datorate de autoritățile locale. În 2025, potrivit raportului, valoarea serviciilor prestate de STB ar fi fost subcompensată cu aproximativ 247 de milioane de lei. La sfârșitul lunii septembrie 2026, compania avea de încasat creanțe în valoare totală de aproximativ 610 milioane de lei. Din această sumă, aproximativ 423,2 milioane de lei erau atribuite Primăriei Municipiului București, iar alte 186,7 milioane de lei Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București–Ilfov.
Aceste restanțe au contribuit la presiunea asupra lichidităților companiei, într-un moment în care cheltuielile curente continuau să fie ridicate. O altă problemă este reprezentată de tarifele de transport, care nu au mai fost actualizate din anul 2021. Prețul unei călătorii a rămas la 3 lei, în condițiile în care costurile cu energia electrică, motorina și forța de muncă au crescut semnificativ. Administratorul judiciar arată că, în ultimii ani, costurile cu energia electrică au crescut cu aproximativ 155%, cele cu motorina cu 115%, iar salariul minim brut aplicabil în companie cu 88%. În același timp, încasările rezultate din vânzarea biletelor au acoperit în 2025 doar 13,8% din costul eligibil al serviciului public.
Această situație evidențiază dependența STB de mecanismul de compensare a transportului public și de capacitatea autorităților locale de a asigura finanțarea la timp. Pe lângă tarifele nemodificate, raportul indică și impactul financiar al gratuităților acordate anumitor categorii de călători. Valoarea lunară a gratuităților este estimată la aproximativ 24,6 milioane de lei, cea mai mare parte fiind aferentă pensionarilor. Alte sume sunt asociate însoțitorilor acestora și unor categorii de personal din administrația municipală. Aceste facilități reprezintă decizii de politică socială și administrativă, iar costurile lor trebuie analizate în raport cu sursele de finanțare și cu obligațiile instituțiilor care le aprobă. Prin urmare, dificultățile STB reflectă atât probleme de gestionare internă, cât și dezechilibre în modul în care este finanțat transportul public din București.
Concedieri, reducerea sporurilor și renegocierea contractelor. Cum încearcă administratorul judiciar să salveze compania
După deschiderea procedurii de insolvență la 8 septembrie 2026, administrarea judiciară a companiei a fost preluată de un consorțiu format din Euro Insol, Ceres Insolv și Turmac Insolvency, reprezentat public de Remus Borza. Una dintre primele măsuri importante a fost reorganizarea structurii de personal. La 11 noiembrie 2026, administratorul judiciar a anunțat emiterea a 796 de preavize de concediere și desființarea a 919 posturi vacante. În total, reorganizarea presupune reducerea organigramei cu peste 1.700 de posturi, urmând ca structura STB să ajungă la aproximativ 8.428 de posturi. Reducerile vizează atât personalul administrativ, cât și anumite categorii de angajați din zona operațională.
Numărul posturilor de conducere urmează să scadă de la 163 la 119, ceea ce presupune eliminarea a 44 de poziții manageriale, inclusiv a celor cinci funcții de consilieri ai directorului general. În cazul personalului tehnic, economic și administrativ, reorganizarea include diminuarea unor structuri considerate supradimensionate în raport cu necesitățile reale ale societății. Administratorul judiciar a anunțat inclusiv reducerea anumitor posturi de conducători de autobuze și troleibuze, precum și de vatmani, invocând, pentru unele situații, abateri disciplinare, probleme de aptitudine medicală și alte circumstanțe individuale. Aceste măsuri trebuie aplicate cu respectarea legislației muncii și a procedurilor privind concedierile colective, inclusiv a drepturilor angajaților de a contesta deciziile considerate nelegale.
O altă direcție a reorganizării o reprezintă renegocierea contractului colectiv de muncă. Noul contract, semnat la 26 septembrie 2026 și aplicabil în perioada 1 octombrie 2026 – 30 septembrie 2027, reduce anumite beneficii și cheltuieli salariale. Numărul categoriilor de sporuri, prime și indemnizații este diminuat de la 36 la 32, măsură despre care administratorul judiciar estimează că va produce economii de aproximativ 25,33 milioane de lei. De asemenea, numărul salariilor compensatorii acordate în anumite situații de concediere scade de la 16–20 la 2–4, cu economii estimate la 32,2 milioane de lei.
Sunt prevăzute și ajustări ale duratei concediului de odihnă, în limitele stabilite contractual și legal, economiile estimate fiind de aproximativ 3,31 milioane de lei. În paralel, compania a început renegocierea sau încetarea unor contracte comerciale considerate costisitoare. Printre măsurile prezentate se numără o economie estimată la aproape 68 de milioane de lei în legătură cu un contract cu Daimler, precum și renunțarea la lucrări de hidroizolații evaluate la 65,5 milioane de lei și la un contract de arhivare electronică de aproximativ două milioane de lei. Aceste măsuri urmăresc reducerea presiunii financiare și eliberarea unor resurse necesare continuării serviciului public.
Biletul STB ar putea ajunge la 5 lei. Gratuitățile pentru pensionari, în discuție
Unele dintre măsurile propuse de administratorul judiciar i-ar putea afecta direct pe călătorii din București. Una dintre variantele analizate este majorarea tarifului pentru o călătorie de la 3 la 5 lei și creșterea prețului abonamentului lunar de la 80 la 100 de lei. Totodată, este propusă restrângerea gratuităților pentru pensionarii care au venituri mai mari de 3.000 de lei lunar. Potrivit estimărilor administratorului judiciar, această măsură ar putea genera venituri suplimentare de aproximativ 138 de milioane de lei pe an.
O altă propunere privește reducerea semnificativă a transportului public de noapte, prin păstrarea unei singure linii de legătură între Piața Unirii și Aeroportul Otopeni. Este important de precizat că aceste modificări reprezintă propuneri de redresare financiară și nu trebuie confundate cu măsuri deja intrate în vigoare. Aplicarea lor depinde de deciziile autorităților competente și de procedurile legale necesare. Pentru locuitorii Capitalei, eventualele majorări de tarife și restrângeri ale serviciilor pot avea consecințe directe asupra bugetului personal și asupra accesului la transport. În special pentru persoanele care utilizează zilnic mijloacele de transport în comun, creșterea tarifelor ar putea deveni o cheltuială suplimentară importantă. De aceea, orice reformă a STB trebuie să urmărească nu doar reducerea pierderilor, ci și menținerea unui serviciu public accesibil, sigur și predictibil.
Poate fi salvată STB de la faliment?
Intrarea în insolvență nu înseamnă automat falimentul unei companii și nici încetarea serviciilor prestate. Procedura poate permite reorganizarea activității, renegocierea obligațiilor și stabilirea unui plan prin care societatea să își continue funcționarea și să își achite datoriile în condițiile prevăzute de lege. În cazul STB, provocarea este însă una complexă, deoarece compania trebuie să reducă cheltuielile, să își reorganizeze personalul, să recupereze creanțele și să asigure funcționarea zilnică a transportului public. Documentele privind insolvența consemnează creanțe admise preliminar de aproximativ 1,63 miliarde de lei, în timp ce obligațiile și datoriile totale prezentate de administratorul judiciar depășesc trei miliarde de lei, în funcție de indicatorul financiar și de categoria obligațiilor analizate.
Diferența dintre aceste valori este importantă, deoarece totalul obligațiilor contabile nu trebuie confundat cu valoarea creanțelor deja admise în tabelul preliminar al procedurii de insolvență. Totodată, STB trebuie să continue investițiile necesare întreținerii și modernizării flotei, deoarece reducerea cheltuielilor nu poate fi realizată în detrimentul siguranței călătorilor. Administratorul judiciar propune și accelerarea digitalizării companiei, inclusiv introducerea foii electronice de parcurs, extinderea modalităților de reîncărcare a cardurilor de transport și dezvoltarea unor soluții suplimentare pentru comercializarea titlurilor de călătorie. Aceste măsuri ar putea contribui la eficientizarea proceselor administrative și la îmbunătățirea experienței călătorilor, însă impactul lor financiar trebuie evaluat în raport cu costurile de implementare.
Situația STB arată că problemele unui operator public nu pot fi rezolvate exclusiv prin concedieri sau prin majorarea prețului biletelor. Este necesară o reformă care să combine disciplina financiară, transparența cheltuielilor, finanțarea corespunzătoare a serviciului public și protejarea intereselor călătorilor. Raportul administratorului judiciar evidențiază dezechilibre importante, de la cheltuielile salariale și structura de personal până la întârzierile în încasarea compensațiilor și costurile tot mai mari ale exploatării. În același timp, informațiile despre relațiile de rudenie și concediile medicale trebuie analizate pe baza unor verificări concrete, fără generalizarea unor eventuale abuzuri asupra întregului personal. Mii de conducători auto, vatmani, mecanici, electricieni și angajați din activitatea tehnică asigură zilnic funcționarea transportului public din București, iar munca acestora rămâne esențială pentru oraș.
Adevărata miză a reorganizării este dacă STB poate redeveni o companie sustenabilă financiar, capabilă să își plătească obligațiile și să ofere bucureștenilor servicii de transport sigure, eficiente și accesibile. Pentru atingerea acestui obiectiv, vor fi necesare nu doar economii și restructurări, ci și responsabilitate managerială, transparență și un mecanism de finanțare care să reflecte costurile reale ale transportului public.
