O companie asociată familiei lui Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean Botoșani și vicepreședinte al PNL, a încasat peste 80 de milioane de lei prin programul european RePowerEU, pentru instalarea de panouri fotovoltaice și baterii de stocare a energiei în 1.819 gospodării. O investigație publicată de Reporter de Iași la 11 noiembrie 2026 ridică semne de întrebare privind valoarea echipamentelor decontate din fonduri publice, modul în care au fost selectați beneficiarii și relațiile dintre compania Elsaco Solutions și administrația județeană.
Ancheta arată că unele sisteme au fost finanțate prin vouchere considerabil mai mari decât prețurile practicate pe piața liberă pentru echipamente aparent comparabile. În paralel, documentarea evidențiază o schimbare a acționariatului societății, prin care Valeriu Iftime i-a cedat fratelui său participația de 40%, cu puțin timp înainte de preluarea conducerii Consiliului Județean.
Un program european destinat reducerii facturilor la energie și sprijinirii gospodăriilor vulnerabile a devenit subiectul unei controverse privind prețurile echipamentelor fotovoltaice, atribuirea finanțărilor și legăturile dintre mediul de afaceri și administrația publică. În centrul documentării realizate de Reporter de Iași se află Elsaco Solutions, societate din Botoșani care a implementat proiecte finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în cadrul componentei RePowerEU. Potrivit informațiilor prezentate în anchetă, compania a încasat 80,4 milioane de lei, TVA inclusă, pentru instalarea unor sisteme de producere și stocare a energiei electrice la 1.819 locuințe. Plățile au fost efectuate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în perioada februarie–iulie 2026, în baza mecanismului de finanțare stabilit pentru program.
Din suma totală, aproximativ 51,3 milioane de lei au fost alocate pentru 852 de gospodării vulnerabile care au beneficiat de panouri fotovoltaice și baterii de stocare. Alte 29,1 milioane de lei au vizat instalarea unor capacități de stocare la 967 de locuințe care dispuneau deja de panouri fotovoltaice. Proiectele sunt confirmate și de comunicările publice ale Elsaco Solutions, compania anunțând finalizarea lucrărilor și instalarea echipamentelor la toate cele 1.819 gospodării. Problemele ridicate de investigație nu privesc însă doar amploarea finanțărilor, ci mai ales raportul dintre valoarea voucherelor achitate din bani publici și costurile unor sisteme similare disponibile pe piață.
Prin RePowerEU, statul a oferit gospodăriilor vulnerabile finanțări de 10.000 de euro, la care s-a adăugat TVA, pentru instalarea panourilor fotovoltaice și a bateriilor. În cazul gospodăriilor care dețineau deja panouri, voucherul pentru sistemul de stocare a fost de 5.000 de euro, plus TVA. Astfel, pentru un sistem complet de producere și stocare, finanțarea a ajuns la aproximativ 60.217 lei, în timp ce pentru o instalație de stocare suma decontată a fost de aproximativ 30.108 lei. Reporter de Iași arată că Elsaco Solutions comercializează, în cadrul programului Casa Verde, sisteme fotovoltaice cu baterii la prețuri semnificativ mai mici decât valorile decontate prin RePowerEU.
Potrivit comparațiilor realizate de publicație, un sistem cu panouri de aproximativ 3 kW, invertor și baterie de stocare de 5 kWh este ofertat de companie la un preț de până la 33.000 de lei, în timp ce finanțarea prin RePowerEU pentru o instalație cu caracteristici generale similare a ajuns la peste 60.000 de lei. Diferența este de aproximativ 27.000 de lei pentru fiecare locuință. Raportată la cele 852 de gospodării incluse în proiectul destinat consumatorilor vulnerabili, aceasta ar reprezenta o valoare teoretică de aproximativ 23 de milioane de lei. Comparația ridică întrebări privind modul în care au fost stabilite valorile finanțării și costurile efective ale investițiilor. Totuși, diferența dintre două oferte comerciale nu demonstrează automat existența unui prejudiciu, deoarece trebuie analizate configurația exactă a echipamentelor, serviciile incluse, condițiile de instalare, garanțiile și obligațiile contractuale.
În cazul finanțărilor europene, aceste elemente sunt esențiale pentru a stabili dacă sumele plătite reflectă valoarea reală a serviciilor și produselor furnizate. O altă diferență importantă a fost identificată în cazul bateriilor instalate la locuințele care aveau deja sisteme fotovoltaice. Reporter de Iași a prezentat exemplul unor echipamente Livoltek montate într-o gospodărie din comuna Călărași, județul Botoșani, unde prețul de comercializare al unui modul de baterie cu capacitatea de 5 kWh era, potrivit verificărilor publicației, de aproximativ 5.250–6.642 de lei. În schimb, voucherul acordat prin RePowerEU pentru sistemul de stocare, care includea și alte componente și servicii, avea o valoare totală de aproximativ 30.108 lei.
Diferența este semnificativă, dar trebuie subliniat că voucherul nu finanța exclusiv acumulatorul. Acesta putea acoperi și invertorul, echipamentele auxiliare, montajul, punerea în funcțiune și celelalte cheltuieli eligibile. Prin urmare, stabilirea unei eventuale supraevaluări ar necesita accesul la devizele detaliate, facturile furnizorilor și documentele justificative aferente fiecărei instalații. Cu toate acestea, informațiile prezentate justifică o analiză privind felul în care autoritățile au fundamentat valorile fixe ale voucherelor, mai ales în condițiile în care alte programe de finanțare aplică plafoane diferite pentru capacitățile de stocare a energiei.
Schimbări în acționariatul Elsaco înaintea preluării conducerii Consiliului Județean Botoșani
Pe lângă prețurile echipamentelor, investigația Reporter de Iași analizează legăturile dintre compania beneficiară a fondurilor europene și Valeriu Iftime, om de afaceri devenit președinte al Consiliului Județean Botoșani în urma alegerilor locale din 2024. Potrivit documentelor societare prezentate de publicație, Iftime deținea o participație de 40% în Elsaco Solutions, pe care a cedat-o fratelui său, Dumitru Iftime, pentru suma de 200 de lei, cu 13 zile înainte de preluarea oficială a funcției de președinte al Consiliului Județean. Tranzacția a avut loc cu puțin timp înainte de închiderea procedurilor de înscriere a companiilor în programul RePowerEU.
Dumitru Iftime, în vârstă de 70 de ani, este fost ofițer în marina militară și locuiește de mai multe decenii în Constanța. Prin preluarea participației, acesta a devenit asociat într-o companie care avea să încaseze finanțări importante din PNRR. Documentarea arată că participația cedată de Valeriu Iftime generase anterior venituri semnificative din dividende, de aproximativ două milioane de lei în anul 2023. Totodată, politicianul ar fi rămas cu o creanță de aproximativ un milion de lei asupra societății, reprezentând bani împrumutați anterior companiei. Aceste împrejurări au determinat publicația să analizeze dacă schimbarea acționariatului a avut exclusiv o motivație comercială sau dacă a urmărit și separarea formală a intereselor economice de responsabilitățile asociate funcției publice.
O asemenea concluzie nu poate fi stabilită doar din existența tranzacției. Transferul participațiilor între membrii aceleiași familii este permis de lege, iar identificarea unui eventual conflict de interese sau a unei incompatibilități presupune verificarea situației juridice și a atribuțiilor concrete ale persoanei care exercită funcția publică. Investigația evidențiază însă o particularitate a obligațiilor de transparență: declarațiile de interese prevăd raportarea anumitor contracte și relații economice ale titularului și ale unor membri ai familiei, fără ca toate rudele extinse să fie incluse în aceeași categorie de raportare.
După cedarea participației către fratele său, Elsaco Solutions nu ar mai fi figurat printre interesele economice declarate direct de Valeriu Iftime, potrivit documentelor analizate de Reporter de Iași. În același timp, politicianul a rămas implicat în alte structuri ale grupului Elsaco. Ancheta menționează participația sa de 40% în Elsaco Holding, societate înființată în decembrie 2024 împreună cu alți parteneri de afaceri. În holding au fost incluse mai multe societăți din grup, cu o valoare cumulată estimată la sute de milioane de lei, însă Elsaco Solutions, beneficiara finanțărilor RePowerEU, nu a fost integrată în această structură.
Rolul primăriilor și al Consiliului Județean în identificarea beneficiarilor
Un alt aspect important al investigației privește modul în care au fost identificate gospodăriile eligibile și relația dintre operatorii economici, primării și Consiliul Județean Botoșani. Programul RePowerEU a presupus un mecanism administrativ în care persoanele vulnerabile puteau beneficia de sprijin pentru instalarea panourilor fotovoltaice și a bateriilor, iar documentele necesare erau colectate și verificate prin structurile desemnate. În județul Botoșani, primăriile au avut un rol important în informarea populației și în sprijinirea beneficiarilor pentru pregătirea documentației, potrivit relatărilor obținute de Reporter de Iași. Cererile au fost transmise și înregistrate prin structurile administrative județene, inclusiv prin Ghișeul Unic de Eficiență Energetică, organizat la nivelul Consiliului Județean.
Publicația susține că Elsaco Solutions a ajuns să implementeze proiectele pentru un număr foarte mare de gospodării din județ, fără o competiție vizibilă între mai mulți furnizori în unele localități. În comuna Călărași, primarul Lazăr-Claudiu Vrajotis a explicat că administrația locală a sprijinit centralizarea documentelor și identificarea beneficiarilor, astfel încât operatorii economici să nu fie nevoiți să contacteze individual fiecare gospodărie. Situația ridică întrebări despre modul în care a fost asigurată informarea oamenilor cu privire la posibilitatea alegerii furnizorului și despre existența unor mecanisme de concurență între instalatori. În același timp, trebuie precizat că participarea unei primării la informarea populației și colectarea documentelor nu reprezintă, prin ea însăși, o încălcare a legislației. Aceste activități pot face parte din mecanismele administrative ale unui program de finanțare.
Problema care necesită clarificare este dacă beneficiarii au avut acces la informații complete, dacă au putut compara ofertele și dacă procedurile au respectat principiile de transparență și nediscriminare. Investigația relatează și cazul comunei Hlipiceni, unde printre persoanele prezentate ca beneficiari vulnerabili se numără un viceprimar, mama acestuia și o angajată a primăriei. Viceprimarul Mihai Șcarlii a declarat că nu toate persoanele eligibile au dorit să participe la program și a menționat că are o relație de prietenie cu Valeriu Iftime. Simpla deținere a unei funcții publice nu exclude automat o persoană sau un membru al familiei sale de la un program de sprijin, însă eligibilitatea trebuie stabilită pe baza criteriilor legale aplicabile și a documentelor depuse. Pentru eliminarea suspiciunilor, ar fi necesară verificarea modului în care au fost stabilite calitățile de beneficiar și dacă toate gospodăriile au îndeplinit condițiile prevăzute în ghidul de finanțare.
Beneficiari care susțin că facturile nu au scăzut după instalarea panourilor
Dincolo de valoarea contractelor și de relațiile dintre instituții și operatorii economici, investigația Reporter de Iași prezintă și experiențele unor persoane care au beneficiat de echipamentele finanțate prin program. În comuna Călărași, mai mulți locuitori au declarat că, după instalarea panourilor și bateriilor, nu au observat reducerile de costuri pe care le așteptau. Unele persoane au susținut că nu au fost suficient informate despre modul de funcționare a sistemelor și că întâmpină dificultăți în relația cu furnizorii de energie. Alți beneficiari au reclamat faptul că nu au încheiate contracte de prosumator sau că nu au primit explicații clare despre valorificarea energiei produse.
Aceste declarații evidențiază importanța recepției corecte a instalațiilor și a informării utilizatorilor, dar nu demonstrează automat că echipamentele sunt nefuncționale. Reducerea facturii depinde de consumul gospodăriei, producția panourilor, capacitatea bateriei, modul de utilizare a energiei și condițiile contractuale aplicabile. De asemenea, producerea energiei pentru autoconsum și livrarea surplusului în rețea sunt aspecte distincte, iar fiecare instalație trebuie analizată în funcție de caracteristicile sale și de situația racordării. Totuși, când investițiile sunt finanțate integral din bani publici, rezultatul urmărit nu ar trebui să fie doar instalarea formală a unor echipamente, ci și capacitatea acestora de a produce beneficii concrete pentru gospodăriile vizate. În special în cazul persoanelor vulnerabile, utilizarea eficientă a sistemelor presupune explicații accesibile, documente complete și posibilitatea de a solicita asistență tehnică atunci când apar probleme.
Ce răspund Elsaco și Valeriu Iftime acuzațiilor
Reporter de Iași precizează că a solicitat explicații companiei Elsaco Solutions privind diferențele de preț, organizarea programului și implicarea efectivă în societate a fratelui președintelui Consiliului Județean. Potrivit investigației, întrebările au fost transmise administratorului Doru Popa, iar răspunsul a venit prin structura de comunicare a grupului Elsaco. Compania a invocat informațiile deja publicate în comunicatele oficiale și pe propriul site, fără a oferi răspunsuri punctuale la toate aspectele ridicate de jurnaliști. În ceea ce privește valoarea voucherelor, Elsaco a făcut trimitere la regulile stabilite de autoritățile care au conceput și administrat programul.
La rândul său, Valeriu Iftime a respins implicarea sa în proiectele RePowerEU implementate de Elsaco Solutions după preluarea funcției publice, precizând că a ieșit din acționariatul societății. Aceste poziții trebuie avute în vedere în evaluarea situației, însă întrebările privind fundamentarea costurilor și modul de selectare a beneficiarilor rămân relevante pentru o analiză completă a programului. Din acest motiv, clarificările nu ar trebui să vină exclusiv din partea operatorului economic, ci și de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, instituția responsabilă pentru finanțarea și monitorizarea proiectelor. Autoritățile ar putea explica modul în care au fost stabilite valorile voucherelor, ce mecanisme au fost utilizate pentru verificarea cheltuielilor și dacă beneficiarii au avut posibilitatea efectivă de a alege între mai mulți instalatori. De asemenea, o evaluare a costurilor reale, bazată pe devizele și documentele justificative ale proiectelor, ar permite stabilirea diferenței dintre valoarea maximă a finanțării și costurile efective ale echipamentelor instalate.
O problemă de transparență în utilizarea fondurilor europene
Programul RePowerEU a fost conceput pentru a contribui la reducerea sărăciei energetice și la creșterea accesului gospodăriilor la surse regenerabile de energie. Pentru persoanele cu venituri reduse, instalarea panourilor fotovoltaice și a sistemelor de stocare poate reprezenta o investiție greu de realizat fără sprijin public. Din acest motiv, succesul programului trebuie analizat atât prin numărul de locuințe în care au fost instalate echipamente, cât și prin eficiența utilizării fondurilor și beneficiile obținute de consumatori. În cazul Elsaco Solutions, cele 1.819 instalații raportate reprezintă un rezultat cantitativ important. Totuși, diferențele de preț prezentate de Reporter de Iași și modul de organizare a procesului de selecție justifică solicitarea unor explicații suplimentare.
Faptul că un operator economic a încasat finanțări europene importante nu constituie o neregulă. Întrebarea esențială este dacă valoarea plătită din bani publici reflectă costurile eligibile ale investițiilor și dacă beneficiarii au primit echipamente și servicii corespunzătoare. La fel de importantă este clarificarea relației dintre instituțiile implicate în colectarea documentelor, operatorii economici și persoanele care au exercitat funcții publice în perioada implementării. Existența unor legături de familie sau a unor relații economice nu dovedește, în sine, un conflict de interese ori o incompatibilitate, însă poate impune o verificare atentă a deciziilor și a obligațiilor legale de transparență. Pentru un program destinat persoanelor vulnerabile, responsabilitatea instituțiilor nu se oprește la aprobarea cererilor și efectuarea plăților. Este necesar ca beneficiarii să înțeleagă modul de funcționare a echipamentelor, să poată solicita asistență și să obțină efectiv avantajele urmărite prin finanțare.
Ancheta Reporter de Iași readuce în atenție necesitatea unui control riguros asupra programelor finanțate din PNRR, mai ales atunci când valoarea voucherelor este fixă, iar diferențele dintre costurile comerciale și sumele decontate pot fi semnificative. În absența unor verificări complete, comparațiile de preț nu pot fi transformate automat în prejudicii certe, după cum nici respectarea formală a procedurilor de finanțare nu este suficientă pentru a demonstra eficiența economică a unui proiect. Pentru clarificarea situației, ar fi utilă publicarea unor informații detaliate privind costurile echipamentelor, serviciile incluse în finanțare, criteriile de selecție și rezultatele verificărilor tehnice efectuate după instalare. Dincolo de numele politicienilor și al societăților comerciale implicate, miza este una de interes public: modul în care sunt utilizați banii europeni destinați celor care au cea mai mare nevoie de sprijin.
O finanțare publică își atinge obiectivul atunci când produce beneficii reale pentru oameni, nu doar atunci când sunt decontate facturile și raportate proiectele ca fiind finalizate.
Articol integral pe REPORTERIS.RO
