Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a înregistrat anul trecut un record istoric pentru România: aproape 200 de kilometri noi de autostrăzi și drumuri expres, depășind performanța anului 2013. Încurajat de aceste rezultate, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat că în 2025 românii vor beneficia de încă 250 de kilometri de drumuri rapide.
Însă, odată cu această „viteză” în infrastructură, a venit și o altă veste: mărirea indemnizațiilor membrilor Consiliului de Administrație (CA) al CNAIR. Începând cu 1 ianuarie 2025, fiecare dintre cei șase membri ai CA câștigă 27.024 de lei lunar. Această decizie, aprobată printr-o hotărâre AGA din 18 decembrie 2024, a stârnit controverse și a alimentat discuții despre criteriile de remunerare din companiile de stat.
Dărnicie pe banii publici: Practică sau excepție?
Mărirea salariilor administratorilor CNAIR nu este un caz izolat. Conform surselor, aceeași practică a fost aplicată și la CFR Călători, unde, în luna decembrie, s-au majorat indemnizațiile membrilor CA. Această tendință ridică întrebări importante despre modul în care sunt gestionate resursele financiare în cadrul companiilor subordonate Ministerului Transporturilor.
Cine sunt membrii CA și ce averi dețin?
Ion Damian – Omul de Încredere al Ministerului Transporturilor
- Funcții:
- Președinte CA la CNAIR și membru în CA al CFR SA.
- Secretar general adjunct în Ministerul Transporturilor.
- Avere:
- Două apartamente (București și Timișoara) și o casă în Gorj.
- 1.200 mp de teren intravilan.
- Aproape 400.000 de lei și peste 24.500 de euro în conturi.
- Venituri suplimentare din chirii și cadouri pentru copii în valoare de 34.000 de lei.
Mirela Ileana Bîrchi – Afaceri în UK și Relații Puternice
- Profil profesional: Avocat, consilier personal al lui Sorin Grindeanu și fostă angajată în diverse instituții de stat.
- Avere:
- Două case în Mogoșoaia și terenuri moștenite.
- Bijuterii evaluate la 38.000 de euro.
- Cadouri în valoare de 22.000 de euro.
- Afaceri de familie: Implicată în firma britanică Smart Partners Ltd, inițial deținută de soțul ei, Valentin Nicolae Bîrchi.
Cristian Ovidiu Cătălin Pistol – Veteranul CNAIR
- Carieră: A ocupat poziții cheie la Ministerul Educației, Consiliul Județean Ilfov și în mediul privat.
- Avere:
- 500 mp de teren și o casă în București.
- A vândut o casă cu 400.000 de lei și o mașină cu 10.000 de euro.
- Conturi de 145.000 de lei și credite în valoare de aproape 1 milion de lei.
- Remunerație: Ca director general CNAIR a încasat 342.890 de lei anul trecut.
Mirel Alexandru Marcu – Finanțatorul PSD
- Activitate profesională: Director de producție la Rotary Construcții SRL și membru în CA la TAROM și CNAIR.
- Avere:
- Două apartamente și 4.000 mp de terenuri.
- Ceasuri și bijuterii de 5.000 de euro.
- Conturi bancare cu doar 25.000 de lei, în ciuda unor tranzacții imobiliare semnificative.
- Controverse: A finanțat PSD cu 445.000 de lei, aceeași sumă fiind donată și de patronul său și soția acestuia.
Costin Mihalache – Carieră Strâns Legată de PSD
- Funcții anterioare: Consilier în Ministerul Apărării, director general la CFR SA și șef al Cancelariei prim-ministrului.
- Avere:
- Două case și terenurile aferente.
- Conturi de 165.000 de euro.
- Câștiguri notabile: 661.139 de lei de la Transelectrica și venituri din propria firmă de consultanță.
Septimiu Buzașu – Apropiat al lui Ludovic Orban
- Experiență: Viceprimar la Satu Mare, consilier economic la Ambasada României în Dakar și fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
- Avere:
- ZERO proprietăți declarate.
- Două conturi bancare care însumează sub 30.000 de lei.
- Remunerație: 81.552 de lei ca membru CA și 62.436 de lei din pensie anticipată.
Măriri salariale vs. performanță: O dilemă publică
În timp ce CNAIR a înregistrat progrese notabile în dezvoltarea infrastructurii, mărirea indemnizațiilor administratorilor săi stârnește controverse. Sunt aceste măriri justificate prin performanță sau reprezintă doar o altă practică discutabilă în sectorul public?
De asemenea, relațiile strânse ale unor membri CA cu partide politice și carierele legate de sfera guvernamentală amplifică percepția publică asupra unei posibile lipse de transparență și meritocrație în ocuparea funcțiilor cheie.
Într-un context în care salariile din mediul privat rămân semnificativ mai mici, iar societatea românească se confruntă cu multiple provocări economice, decizia de majorare a indemnizațiilor la CNAIR rămâne un subiect sensibil. Fie că este vorba de recompensarea performanței sau de consolidarea unor relații politice, opinia publică merită claritate și transparență în privința criteriilor de remunerare din sectorul public.