Tot mai mulți români din zona afacerilor și chiar din sistemul bugetar își mută averile în afara țării, iar Dubai a devenit, în ultimii ani, destinația preferată. Emiratul oferă lux, discreție, fiscalitate redusă și, cel mai important, o cooperare judiciară aproape inexistentă cu autoritățile române.
Unii investitori români aleg Dubaiul pentru oportunitățile uriașe din piața imobiliară, alții pentru refugiul financiar și protecția legală. Printre aceștia se numără și Sorin Doroftei, fondatorul imperiului de jocuri de noroc Las Vegas, trimis în judecată de DIICOT într-un dosar de crimă organizată, dar care deține nu mai puțin de 16 apartamente în Dubai.
Potrivit informațiilor obținute de G4Media.ro din surse imobiliare din Emirate, Sorin Doroftei a achiziționat 16 proprietăți în Dubai, majoritatea în fază de proiect, cu scop investițional.
Contactat de jurnaliști, Doroftei a refuzat să ofere detalii privind valoarea totală a investițiilor, limitându-se la a spune că acestea „au fost realizate înainte de problemele juridice” și au „scopul exclusiv de a genera profit”.
„Sunt investiții făcute în perioada de dinainte de ancheta DIICOT, menite să aducă randament pe termen lung. Nu există nicio legătură cu dosarul penal”, a declarat omul de afaceri pentru G4Media.ro.
În prezent, portofoliul său imobiliar din Emirate include apartamente în zone premium – Palm Jumeirah, Dubai Marina și Business Bay –, evaluate, potrivit experților imobiliari, la peste 5 milioane de euro.
Sorin Doroftei (43 de ani) și fratele său, Mihăiță Doroftei (47 de ani), sunt fondatorii brandului Las Vegas, unul dintre cei mai mari operatori de săli de jocuri din România.
În 2022, DIICOT i-a inculpat pe cei doi pentru constituirea unui grup infracțional organizat, șantaj și acte de violență asupra competitorilor din piața jocurilor de noroc.
Conform anchetatorilor, frații Doroftei ar fi impus, prin intermediul unor rețele interlope, controlul asupra unor săli de jocuri, intimidând operatorii rivali și chiar blochează câștigurile jucătorilor care obțineau sume mari.
În noiembrie 2023, cei doi au fost trimiși în judecată alături de 72 de inculpați, printre care membri ai clanului Corduneanu din Iași.
Dosarul s-a complicat însă în vara lui 2025, când Curtea de Apel București a constatat „neregularități majore” în rechizitoriul DIICOT și a dispus refacerea unor acte procedurale, inclusiv anularea proceselor-verbale de analiză financiară.
Între timp, Mihăiță Doroftei a dispărut și este dat în urmărire generală de Poliția Română, după ce pe numele lui a fost emis un mandat de arestare preventivă.
După trimiterea în judecată, frații Doroftei au anunțat intenția de a vinde afacerile cu jocuri de noroc și de a investi în energie regenerabilă.
Potrivit unui comunicat transmis în 2024, grupul Doroftei deține proiecte fotovoltaice și eoliene în Neamț, Botoșani și Brașov, cu o capacitate totală de peste 128 MW și o valoare cumulată de 130 de milioane de euro.
Această mutare strategică marchează o repoziționare de imagine – de la industria jocurilor de noroc, asociată riscului și controversei, la un domeniu cu beneficii de imagine: energia curată.
Cazul Doroftei nu este izolat. Tot mai mulți români cu averi considerabile – unii cu probleme penale, alții din administrația publică – au ales Dubaiul pentru investiții imobiliare.
În 2022, RISE Project a analizat o scurgere masivă de date din piața imobiliară a Emiratelor, identificând zeci de români – de la funcționari publici și politicieni, până la antreprenori controversați – care dețin proprietăți nedeclarate.
Printre aceștia:
-
generalul-medic Florin Paul, fost consilier al premierului Nicolae Ciucă, cu un apartament în Jumeirah Beach Residence evaluat la 128.000 de dolari;
-
soții Mario și Luiza Tănase, cu funcții în Ministerul Economiei și Primăria Constanța, deținând o locuință de 70.000 dolari;
-
Eugen Bogatu, fost vameș condamnat pentru trafic de influență, al cărui apartament din Murjan 5 valora peste jumătate de milion de dolari;
-
Sorin Ștefan Cohuț, fost polițist de frontieră condamnat pentru mită, cu o proprietate în Oasis Tower One, evaluată la 215.000 de dolari.
Explicațiile pentru „migrarea” capitalului românesc spre Dubai țin de contextul economic global, dar și de particularitățile emirateze:
-
fără impozit pe venit sau proprietate,
-
randamente ridicate la închiriere (7–8% net anual),
-
stabilitate politică și infrastructură ultramodernă,
-
posibilitatea de a obține viză de investitor pentru rezidență permanentă.
„Interesul pentru piața imobiliară din Dubai a crescut vizibil în ultimii ani, inclusiv în rândul românilor. Este o piață dolarizată, stabilă, cu potențial de randament ridicat și protecție juridică limitată pentru autoritățile străine”, explică Daniel Crainic, director de marketing la imobiliare.ro.
Profilul cumpărătorului român este, potrivit acestuia, antreprenor de 40-50 de ani, manager de top sau funcționar cu acces la resurse, cu bugete între 150.000 și 500.000 de euro, care vizează diversificarea portofoliului și protejarea capitalului.
Fenomenul ridică semne de întrebare privind proveniența fondurilor. În numeroase cazuri, proprietățile nu apar în declarațiile de avere, deși legea obligă raportarea oricăror bunuri, inclusiv în străinătate.
„Dubaiul devine, treptat, un refugiu financiar pentru bugetarii îmbogățiți și oamenii cu dosare penale, datorită protecției juridice și lipsei de transparență fiscală”, afirmă un expert anticorupție consultat de G4Media.ro.
În lipsa acordurilor de cooperare judiciară, autoritățile române nu pot verifica tranzacțiile imobiliare, iar extrădările sunt practic inexistente.
Dubaiul a devenit un nou simbol al succesului financiar românesc, dar și al discreției. În timp ce unii români își cumpără apartamente pentru a le închiria și a obține profituri rapide, alții le folosesc ca refugii sigure pentru capitaluri neclare.
Turnurile de sticlă din Marina sau Palm Jumeirah ascund, tot mai des, nume cunoscute din România – de la oameni de afaceri controversați până la foști demnitari.
Într-un context în care fiscalitatea românească devine mai strictă, iar anchetele privind averile nejustificate se intensifică, Emiratele Arabe Unite oferă exact contrariul: confidențialitate, protecție și oportunități rapide de multiplicare a capitalului.
Cazul Doroftei e doar primul episod dintr-o serie de investigații privind transferul de capital românesc către Dubai.
Pentru unii, este un semn al succesului în afaceri. Pentru alții, un mecanism sofisticat de mutare a averilor în afara radarului instituțiilor din România.
„Investițiile mele sunt legale și transparente. Toate au fost făcute înainte de orice anchetă”, insistă Doroftei.
Întrebarea care rămâne, însă, este alta: Câți dintre „nababii” români din Dubai își pot dovedi la fel de limpede sursa averilor?
