Șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP), generalul Lucian Pahonțu, are un salariu net lunar de 31.300 lei, potrivit datelor oficiale obținute de Newsweek România de la Ministerul Finanțelor.
Suma este dublă față de salariul președintelui României, Nicușor Dan, care încasează între 16.000 și 17.000 lei pe lună, conform propriilor declarații de avere.
Adjunctul lui Pahonțu, generalul Daniel Bălașa, câștigă la rândul său 25.000 lei net lunar, ceea ce îl plasează printre cei mai bine plătiți oficiali din aparatul de securitate al statului.
SPP, instituția care asigură protecția președintelui, premierului și altor demnitari români și străini, are 1.503 angajați, un număr constant de mai bine de un deceniu.
Conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor, efectivele SPP nu au suferit modificări semnificative în ultimii 10 ani. În 2015, instituția raporta 1.529 de angajați, iar în prezent are 1.503 – o scădere minoră, dar nesemnificativă în raport cu structura organizatorică.
Comparativ, Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) are aproximativ 3.000 de angajați, iar Administrația Prezidențială – doar 270.
SPP funcționează în baza Legii nr. 191/1998, care stabilește atribuțiile sale principale:
-
prevenirea și neutralizarea oricăror acțiuni care pot pune în pericol viața, integritatea fizică sau libertatea persoanelor protejate;
-
asigurarea pazei și apărării reședințelor și locurilor de muncă ale demnitarilor;
-
desfășurarea de activități de culegere, verificare și valorificare a informațiilor în scopul protecției operative.
Potrivit informațiilor oficiale, Lucian Pahonțu încasează un salariu anual de 356.000 lei, la care se adaugă o indemnizație de delegare de 22.312 lei, rezultând un venit lunar net de 31.300 lei.
Această sumă îl situează pe generalul Pahonțu deasupra tuturor secretarilor de stat și miniștrilor din Guvernul României, care câștigă între 18.000 și 20.000 lei net.
Deși este numit de președintele României, în acest caz Nicușor Dan, șeful SPP primește aproape dublu față de salariul celui pe care îl protejează.
„Nicușor Dan a declarat în repetate rânduri că are un venit net între 16.000 și 17.000 lei lunar – mai puțin decât directorul instituției care îi asigură protecția personală”, se arată în analiza Newsweek România.
Potrivit declarației sale de avere, generalul Lucian Pahonțu deține două locuințe:
-
o casă de 186 mp,
-
și alta de 122 mp, ambele situate în România.
În timp ce președintele Nicușor Dan locuiește cu chirie, Pahonțu beneficiază de o situație materială solidă, consolidată de peste două decenii de funcții de top în structurile de forță ale statului.
Lucian Pahonțu conduce SPP din 2005, fiind numit în mandatul președintelui Traian Băsescu și reconfirmat ulterior de Klaus Iohannis.
Înainte de a prelua conducerea Serviciului de Protecție și Pază, a fost comandantul Brigăzii Speciale de Intervenție “Vlad Țepeș” din cadrul Jandarmeriei Române.
Între 1992 și 1997, potrivit propriului CV, a deținut „diverse funcții” în cadrul Ministerului de Interne, fără alte detalii publice privind posturile ocupate.
De 20 de ani, generalul Pahonțu este considerat omul de încredere al Cotroceniului, indiferent de culoarea politică a președintelui în funcție.
Serviciul de Protecție și Pază este o structură militară autonomă, subordonată direct președintelui României, și funcționează pe baza Legii nr. 191/1998.
Actul normativ stabilește că:
-
directorul SPP are rang de secretar de stat și este numit de Președintele României, la propunerea CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării);
-
durata mandatului nu este limitată expres, însă președintele poate dispune oricând eliberarea din funcție;
-
SPP are atribuții operative, de pază, protecție, antiterorism și contrainformații.
Deși are caracter militar, SPP dispune de autonomie bugetară, iar finanțarea provine integral de la bugetul de stat, prin Secretariatul General al Guvernului.
Salariile personalului SPP sunt printre cele mai ridicate din sectorul bugetar. Un ofițer mediu câștigă între 10.000 și 14.000 lei net, în funcție de grad, vechime și funcția ocupată.
Prin comparație, un colonel din Ministerul Apărării are, în medie, un salariu de 9.000–10.500 lei, iar un comisar-șef din MAI ajunge la 8.000–9.000 lei.
Astfel, șeful SPP se situează la vârful ierarhiei salariale a statului, depășind inclusiv remunerațiile directorilor SRI, STS sau SIE.
Generalul Daniel Bălașa, adjunctul lui Pahonțu, are un salariu net de 25.000 lei lunar, potrivit acelorași date oficiale.
Bălașa coordonează direct structurile de protecție a demnitarilor și misiunile externe și este considerat mâna dreaptă a lui Pahonțu în toate operațiunile majore.
Surse din sistem afirmă că acesta ar fi „succesorul natural” al lui Pahonțu, în eventualitatea în care conducerea serviciului se va schimba după 2025.
Deși este una dintre cele mai eficiente structuri de securitate, SPP a fost implicat periodic în controverse politice.
Criticii au acuzat că Serviciul a fost folosit, în anumite momente, pentru influențarea deciziilor politice sau supravegherea informală a unor oficiali.
Generalul Pahonțu a fost menționat în repetate rânduri de politicieni din opoziție ca fiind „omul de legătură” între Președinție și anumite cercuri de putere.
Cu toate acestea, niciuna dintre acuzații nu a fost dovedită oficial, iar Pahonțu a rămas în funcție, devenind cel mai longeviv șef al unei structuri de informații din România post-decembristă.
Diferența dintre veniturile șefului statului și cele ale directorului SPP atrage atenția asupra disproporțiilor salariale din aparatul public.
Președintele Nicușor Dan, care a preluat mandatul în 2024, a declarat că are un salariu net de 16.000–17.000 lei lunar, adică aproape jumătate din venitul directorului SPP.
În același timp, bugetul instituției care îi asigură protecția depășește 350 de milioane de lei anual, fiind comparabil cu cel al unui minister mediu.
Lucian Pahonțu este, de două decenii, unul dintre cei mai influenți oameni din România, chiar dacă nu apare frecvent în spațiul public.
Cu un salariu net de 31.300 lei lunar, o carieră de 30 de ani în structurile de ordine și două locuințe de lux, șeful SPP este simbolul stabilității și longevității în aparatul de securitate.
Între timp, discuțiile despre transparența veniturilor și eficiența instituțiilor militarizate revin constant în atenția publică. Într-o țară cu profesori plătiți cu 4.000 lei și medici cu 8.000 lei, salariile de peste 30.000 lei ale șefilor serviciilor speciale ridică o întrebare legitimă: cât valorează, de fapt, protecția puterii?
Foto: INQUAM PHOTOS/ FB
