Un document oficial al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) aduce în prim-plan responsabilitățile instituțiilor și demnitarilor implicați în eșecul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Potrivit ministrului Marcel Boloș, mai mulți lideri politici și instituții guvernamentale au avut un rol esențial în neîndeplinirea obiectivelor stabilite prin PNRR, care a avut un impact semnificativ asupra fondurilor europene destinate României. Printre principalii vinovați se numără ministerele Transporturilor, Energiei, Muncii și Finanțelor, dar și Secretariatul General al Guvernului.
În ciuda prognozelor optimiste, România a ratat 6 jaloane critice din cererea a treia de plată, din cauza nerespectării unor termene și proceduri esențiale. Documentul MIPE detaliază pașii greșiți făcuți de diverse ministere, explicând cum neexecutarea corespunzătoare a măsurilor a dus la pierderea unei mari părți din fondurile alocate.
Ministerul Transporturilor este acuzat de nerespectarea legislației privind achizițiile publice, în special în ceea ce privește semnarea unor contracte importante pentru reabilitarea căii ferate. Se menționează că ministerul nu a publicat corect modificările semnificative ale condițiilor de achiziție, precum eliminarea cerințelor referitoare la experiența tehnică și profesională a firmelor. De asemenea, politizarea numirilor la conducerile principalelor instituții de transport, precum Metrorex și CNAIR, a dus la o lipsă de transparență și eficiență.
Ministerul Energiei se află și el sub critică, în special pentru politizarea numirilor și selecțiile netransparente la 17 companii din domeniul energetic, ceea ce a generat conflicte de interese și a întârziat proiectele importante pentru infrastructura energetică a României.
Ministerul Finanțelor este acuzat de neîndeplinirea obligațiilor legale, în special în ceea ce privește reducerea plafonului pentru microîntreprinderi, o măsură esențială pentru alinierea României la cerințele PNRR. Această întârziere a împiedicat accesul întreprinderilor mici la resursele necesare pentru a beneficia de sprijinul european.
Ministerul Muncii este responsabil de modificarea legislativă privind pensiile speciale, care a dus la blocarea unei cereri de plată esențială. Curtea Constituțională a declarat neconstituțională impozitarea progresivă a pensiilor speciale, iar acest impas a dus la suspendarea integrală a cererii trei de plată, conform documentului MIPE.
Un alt actor important în eșecul PNRR este Secretariatul General al Guvernului, care nu a respectat principiile guvernanței corporative în selecția conducerii Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Această nerespectare a principiilor fundamentale de transparență și responsabilitate a avut un impact negativ asupra implementării PNRR și a monitorizării performanțelor întreprinderilor publice.
În timp ce numele demnitarilor nu sunt menționate direct în documentele oficiale, ministrul Boloș a subliniat că „vinovații pentru eșecul PNRR sunt persoane care au politizat funcțiile administrative, au neglijat responsabilitățile legale și nu au respectat principiile bunei guvernări”. Printre numele menționate se află Sorin Grindeanu (Ministerul Transporturilor), Sebastian Burduja (Ministerul Energiei), Marius Budăi (Ministerul Muncii), dar și Ministerul Finanțelor, care nu au reușit să îndeplinească termenele și condițiile impuse prin planul național.
Neîndeplinirea acestor jaloane esențiale are un impact direct asupra accesului României la fondurile europene, în special în contextul PNRR. De asemenea, afectează credibilitatea țării pe scena internațională, punând sub semnul întrebării capacitatea autorităților de a gestiona fondurile alocate de Uniunea Europeană pentru dezvoltarea infrastructurii și implementarea reformelor necesare.
Dezastrul PNRR este rezultatul unui mix de incompetență administrativă, politizare a funcțiilor cheie și nerespectare a termenelor și reglementărilor impuse de Uniunea Europeană. România riscă astfel să piardă o oportunitate importantă de modernizare a infrastructurii și de dezvoltare economică, iar responsabilitatea cade asupra celor care au gestionat aceste proiecte, dar și asupra celor care au ignorat cerințele europene.
