În urma atacului devastator asupra orașului Sumî din Ucraina, în Duminica Floriilor, SUA au reacționat ferm, condamnând aspru atacul și ceea ce au descris ca fiind o încălcare flagrantă a decenței umane. Keith Kellog, trimisul președintelui Donald Trump pentru Ucraina, a caracterizat atacul drept unul care “depășește orice limită a decenței” și a subliniat că, din perspectiva unui fost lider militar, utilizarea țintelor civile este complet greșită.
Atacul rus, unul dintre cele mai grave bombardamente de la începutul invaziei în Ucraina, a avut loc într-un moment simbolic deosebit pentru creștinii ortodocși, care sărbătoresc Duminica Floriilor. Străzile din Sumî erau pline de oameni care se întorceau de la slujba religioasă, ceea ce face ca acest atac să fie cu atât mai șocant. În urma bombardamentului, au fost confirmate 31 de victime, dintre care două erau copii, iar alți 84 de oameni au fost răniți, 10 dintre aceștia fiind de asemenea copii.
Într-o postare pe platforma X (fost Twitter), Keith Kellog a declarat: “Atacul de astăzi, din Duminica Floriilor, al forțelor ruse asupra țintelor civile din Sumî depășește orice limită a decenței. Există zeci de civili morți și răniți. Ca fost lider militar, înțeleg ce înseamnă țintirea, iar acest lucru este greșit. Acesta este motivul pentru care președintele Trump lucrează din greu pentru a pune capăt acestui război.”
Reacțiile internaționale au fost la fel de ferme. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a condamnat atacul și a cerut ca lumea să nu rămână tăcută sau indiferentă în fața acestor atrocități. Zelenski a adus în discuție ignorarea propunerii SUA de a încheia un armistițiu, subliniind că acest comportament al Rusiei continuă să fie o amenințare gravă pentru siguranța globală.
Liderii din Europa au fost, de asemenea, vocali în condamnarea atacului. Președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierii Italiei și Marii Britanii, Giorgia Meloni și Keir Starmer, au condamnat cu fermitate masacrul, acuzând Rusia că nu dorește cu adevărat să pună capăt războiului, în ciuda declarațiilor oficiale.
De asemenea, și liderii polonezi și români, precum ministrul de Externe al Poloniei și președintele interimar al României, Ilie Bolojan, au exprimat solidaritate cu Ucraina și au caracterizat imaginile din Sumî drept „scene sfâșietoare” și „atrocități” care nu pot fi tolerate.
Un punct de cotitură în această situație îl reprezintă declarațiile fostului președinte Donald Trump. Acesta a fost criticat de unii pentru pozițiile sale mai nuanțate față de Rusia, dar și de alții care subliniază preocuparea sa față de rezolvarea rapidă a conflictului. Trump a declarat că, dacă ar fi fost președinte, războiul din Ucraina nu ar fi început niciodată. De asemenea, în declarațiile recente, Trump a subliniat că războiul continuă să facă multe victime și a spus că Rusia trebuie să își modifice poziția pentru a ajunge la o soluție de pace.
“Rusia trebuie să se miște. Mor prea mulți oameni, mii pe săptămână, într-un război teribil și fără sens”, a spus Trump într-o postare pe platforma sa Truth Social, adăugând că acest război nici nu ar fi trebuit să înceapă și că, în opinia sa, nu ar fi avut loc dacă el ar fi fost președinte.
La nivelul diplomației internaționale, SUA și Rusia au început negocieri în urmă cu două luni pentru a găsi o soluție la conflict. Deși discuțiile au fost descrise ca fiind constructive de către oficialii ruși, având loc în februarie 2025 în Arabia Saudită, până acum nu s-au înregistrat progrese semnificative. Declarațiile ulterioare au subliniat că Rusia continuă să ignore apelurile internaționale pentru încetarea focului, continuând să bombardeze Ucraina, chiar și după ce s-a declarat că va opri atacurile asupra rețelelor energetice.
De asemenea, Trump a exprimat frustrare față de lipsa de progres în negocierile recente, subliniind că, în cazul în care nu se va ajunge la un armistițiu până la sfârșitul lunii, va impune sancțiuni suplimentare Rusiei, o decizie pe care o va solicita atât Executivului, cât și Congresului SUA.
Masacrul din Sumî de Florii a fost un moment tragic și simbolic în acest război, iar reacțiile internaționale au arătat o unitate clară în condamnarea acțiunilor Rusiei. Cu toate acestea, rămâne întrebarea: va reuși comunitatea internațională, și mai ales liderii marilor puteri, să pună capăt acestui conflict devastator? Apelurile pentru un armistițiu și pentru un proces de pace mai eficient sunt din ce în ce mai clare, dar războiul continuă să facă victime, iar soluțiile par încă departe.
