Într-o încercare de a răspunde cerințelor impuse de Comisia Europeană, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a luat o decizie controversată privind schimbarea membrilor Consiliului de Administrație al Nuclearelectrica, înlocuindu-i cu numiri politice din cadrul PNL și PSD.
Scopul declarat al acestora este de a rezolva conflictele de interese și de a răspunde cerințelor privind depolitizarea companiilor de stat pentru a debloca 300 de milioane de euro din PNRR. Cu toate acestea, alegerea noilor membri ai consiliului a stârnit critici și întrebări legate de transparența și intențiile reale ale acestei mișcări.
România a fost confruntată cu o decizie severă din partea Comisiei Europene, care a blocat alocarea a 300 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din cauza neregulilor legate de numirile politice în consiliile de administrație ale companiilor de stat. În mod specific, s-a constatat că în cazul Nuclearelectrica, mai mulți membri ai Consiliului de Administrație fuseseră numiți fără a respecta procedurile de selecție transparente și competitive. Astfel, pentru a debloca acești bani esențiali, ministrul Burduja a decis să revizuieze structura Consiliului de Administrație al Nuclearelectrica, urmând să înlocuiască membrii considerați „politizați” cu persoane mai apropiate de PNL și PSD.
În locul celor care au fost acuzați că au legături politice, ministrul Burduja a propus o serie de noi membri ai Consiliului de Administrație, printre care figurează:
-
Pavel Casian Nițulescu (PSD), fost lăcătuș mecanic și actual secretar de stat la Ministerul Energiei.
-
Laurențiu Cazan (PNL), fost deputat și actual președinte interimar al PNL Vâlcea.
-
Petre Nicolescu (PSD), coordonatorul departamentului de Energie din PSD.
-
Oleg Burlacu (PNL), vicepreședinte PNL Sector 5.
-
Ionuț Purica, academician și fost consilier al ministrului Burduja.
Această componență include membri din ambele mari partide politice, PNL și PSD, ceea ce ridică întrebări cu privire la măsura în care numirile reflectă cu adevărat o depolitizare a instituției sau reprezintă doar un „truc” pentru a satisface cerințele externe, fără a schimba într-adevăr dinamica politică a consiliului.
Criticile nu au întârziat să apară. Deși se argumentează că noile numiri vor contribui la respectarea principiilor de guvernanță corporativă și la deblocarea fondurilor europene, se pune întrebarea dacă acest proces de schimbare a consiliului reprezintă cu adevărat o reformă autentică sau doar o „schimbare de fațadă”. Mulți observatori consideră că Burduja a ales să înlocuiască vechii membri ai consiliului cu alți politicieni, ceea ce ar putea perpetua aceleași practici de politizare, sub o altă formă.
Aspecte pozitive:
Deblocarea PNRR
Acesta rămâne obiectivul principal, iar mișcarea lui Burduja de a înlocui membrii cu numiri politice are scopul de a asigura alocarea celor 300 de milioane de euro. Dacă aceste fonduri vor fi deblocate, acest lucru ar putea aduce un beneficiu economic semnificativ României.
Îmbunătățirea guvernanței corporative
Teoretic, schimbările din cadrul Consiliului de Administrație ar putea duce la o mai bună gestionare a Nuclearelectrica, o companie de importanță strategică în domeniul energetic.
Aspecte negative:
Politizarea continuă
Înlocuirea membrilor politici cu alții din aceleași partide ridică semne de întrebare în legătură cu adevărata depolitizare a instituțiilor publice. Mulți susțin că schimbările din CA nu sunt decât o încercare de a răspunde cerințelor europene, fără a se face o schimbare semnificativă în managementul real al companiei.
Lipsa transparenței
Unii critici subliniază că această mișcare a fost implementată rapid și fără o consultare publică adecvată, ceea ce a determinat un nivel scăzut de transparență în procesul de selecție a noilor membri ai Consiliului.
În final, „reforma” lui Burduja în ceea ce privește schimbările din Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica este privită cu scepticism de unii, în timp ce alții consideră că este un pas necesar pentru a răspunde cerințelor europene și pentru a debloca fondurile care vor contribui la dezvoltarea infrastructurii energetice a României. Cu toate acestea, există riscul ca această mișcare să fie doar o soluție pe termen scurt, menită să răspundă presiunilor externe, fără a adresa cu adevărat problema politizării sistemului administrativ din România.
Mai mult, întrebările legate de transparență și corectitudine continuă să bântuie procesul, iar implementarea unui cadru real de depolitizare a instituțiilor publice rămâne o provocare majoră. Așadar, chiar dacă Burduja poate obține un succes temporar în obținerea fondurilor europene, acest lucru nu înseamnă că problema politizării administrației publice din România a fost rezolvată în mod definitiv.
