Fostul senator PSD și ex-consilier al Curții de Conturi, Niculae Bădălău, reușește o mișcare juridică spectaculoasă: după doi ani și jumătate de procese, dosarul său de corupție se va relua complet, de la zero, dar la Curtea de Apel București. Avocații săi au invocat necompetența Tribunalului Giurgiu, care a instrumentat inițial cauza.
Dosarul a pornit în urma denunțului făcut de primarul comunei Bucșani, Dan Păsat. Niculae Bădălău și Elena Matache, reprezentanta firmei SC Samby Impex SRL, sunt acuzați că au promis primarului 7% din valoarea contractului de reabilitare a rețelei de apă, dacă acceptă continuarea lucrărilor cu firma care executase anterior lucrările în mod defectuos.
Pentru a-l convinge pe primar, Bădălău s-ar fi folosit de influența sa ca vicepreședinte al Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi, promițând că va interveni pe lângă șefa Companiei Naționale de Investiții (CNI) pentru a asigura finanțarea proiectelor.
Primarul nu a acceptat și i-a denunțat la DNA pe Bădălău și Matache. În decembrie 2022, DNA i-a trimis oficial în judecată.
Procesul a demarat la Tribunalul Giurgiu în februarie 2023. Un an mai târziu, instanța a respins toate excepțiile formulate de apărare și a dispus începerea judecății. Bădălău și Matache au contestat decizia la Curtea de Apel București.
Pe 20 mai 2025, Curtea de Apel București le-a admis contestațiile, a desființat decizia Tribunalului Giurgiu și a dispus reluarea completă a procedurii de cameră preliminară la Curtea de Apel București.
Strategia avocaților a fost una clară: tragerea de timp pentru a se apropia de termenul de prescripție, care expiră pe 25 noiembrie 2030. În tot acest timp, apărarea a formulat cereri repetate de audiere a martorilor, expertize, recuzarea judecătorului de cameră preliminară și invocarea nulităților procedurale.
Avocații lui Bădălău au susținut că instanța competentă nu era Tribunalul Giurgiu, ci Curtea de Apel București, invocând faptul că la momentul săvârșirii faptelor acesta deținea funcția de consilier la Curtea de Conturi și vicepreședinte al Autorității de Audit.
„Fapta are legătură cu atribuțiile de serviciu ale inculpatului, întrucât acuzația vizează exact influența pe care acesta pretindea că o are asupra conducerii CNI, derivată din funcția sa publică”, a susținut apărarea.
În plus, avocații au invocat faptul că și revocarea din funcție de către Parlament a fost determinată de utilizarea atribuțiilor publice în scop personal, ceea ce ar menține competența Curții de Apel București, chiar și după pierderea funcției.
Procurorii DNA au argumentat că faptele au fost comise exclusiv în interes personal și nu au legătură cu atribuțiile oficiale ale inculpatului.
„Infracțiunile de trafic de influență și dare de mită nu au fost săvârșite în exercitarea atribuțiilor din fișa postului de vicepreședinte al Autorității de Audit. Simplul fapt că inculpatul s-a folosit de notorietatea funcției sale nu generează competența Curții de Apel”, au arătat procurorii.
DNA a insistat că atribuirea contractului viza interese private, în relația cu o societate comercială controlată de apropiați ai inculpatului, iar funcția deținută a fost doar un pretext pentru a crea impresia de influență asupra conducerii CNI.
Potrivit rechizitoriului DNA, faptele imputate lui Bădălău s-au derulat pe parcursul anului 2022. În august și noiembrie 2022, acesta i-ar fi pretins primarului din Bucșani atribuirea contractului de reabilitare a rețelei de apă firmei SC Samby Impex SRL.
Valoarea contractului era de peste 7 milioane lei (fără TVA), iar în schimbul intervențiilor promise la CNI, Bădălău ar fi pretins un comision de 7% din valoarea contractului – aproximativ 170.000 euro.
În noiembrie 2022, prin intermediul Elenei Matache, i-ar fi remis edilului o primă tranșă de 35.000 lei, urmând ca restul sumei să fie achitat în funcție de derularea plăților.
DNA arată că Bădălău urmărea să obțină și atribuirea unui viitor contract similar, în valoare de milioane de lei, tot în favoarea aceleiași firme.
Una dintre probele esențiale o constituie înregistrările audio-video dintre Bădălău și primar. Într-una dintre discuții, primarul îi cere sprijin la CNI, iar Bădălău îi răspunde: „Văd la CNI cu ce pot să te ajut, cât mai pot. Eu am o relație bună cu Manuela (președinta CNI), mai ales că o verific acum”.
Procurorii DNA interpretează această afirmație ca o dovadă clară că inculpatul încerca să-și exercite influența rezultată din funcția de control asupra CNI. Apărarea susține că tocmai această conexiune cu atribuțiile de serviciu confirmă competența Curții de Apel București, întărind excepția procedurală invocată.
Decizia Curții de Apel București din 20 mai 2025 repune procesul în faza de cameră preliminară, după doi ani și jumătate de proceduri. Este un avantaj semnificativ pentru apărare, în condițiile în care timpul se scurge spre termenul de prescripție din 2030.
Reluarea dosarului permite avocaților să reia toate excepțiile și cererile de probe, inclusiv expertize pe înregistrări, recuzări și alte amânări procedurale.
Niculae Bădălău a deținut de-a lungul anilor funcții importante în sistemul public: senator PSD, președinte al Consiliului Județean Giurgiu și ulterior vicepreședinte al Curții de Conturi. Legăturile sale politice și administrative i-au consolidat o rețea de influență care, potrivit DNA, a fost utilizată în interes personal.
Reluarea procesului la Curtea de Apel București reprezintă o victorie procedurală a apărării lui Niculae Bădălău, dar dosarul rămâne în atenția opiniei publice și a autorităților judiciare.
Cu termenele de prescripție în apropiere și cu o posibilă serie nouă de amânări, dosarul Bădălău devine încă un exemplu de proces complicat, în care regulile de competență, jocul la termen și strategia juridică pot reseta complet anchetele anticorupție.
