Corupția și evaziunea fiscală au ajuns să fie o problemă cronică în cadrul Autorității Vamale Române, iar noile acuzații din interiorul instituției sunt alarmante.
În urma unei serii de investigații și documentări, avertizorii de integritate din cadrul Autorității Vamale Române (AVR) au identificat vămile cu un „grad maxim de corupție” și au subliniat implicațiile grave ale fenomenului de evaziune fiscală ce afectează economia României. Cu precădere, vămile din Constanța, Prahova, Cluj și Bihor sunt evidențiate ca fiind epicentre ale corupției și ale traficului de influență, contribuind la pierderi bugetare de aproximativ 5 miliarde de lei anual.
Potrivit avertizorilor, Vama Constanța, alături de alte puncte vamale din România, este responsabilă de favorizarea unor companii „fantomă” implicate în scheme de evaziune fiscală complexe. Aceste firme beneficiază de informații confidențiale, infrastructura portuară și favoruri în ceea ce privește controalele vamale, facilitând astfel trafic ilegal de combustibili și mărfuri accizabile.
De exemplu, s-a descoperit că anumite companii implicate în tranzacții internaționale utilizează metode frauduloase pentru a „albirea” motorinei, provenită din Rusia, țară aflată sub embargou. Aceste mărfuri sunt transbordate în apele internaționale sau în porturi intermediare, cum ar fi Turcia și Egipt, unde sunt amestecate cu produse care respectă reglementările UE pentru a o face acceptabilă pe piața europeană. Cu ajutorul autorităților vamale din Constanța, documentele de proveniență și transport sunt falsificate, iar motorina ajunge pe piața internă fără plata TVA-ului și fără a fi taxată corespunzător.
Avertizorii de integritate subliniază faptul că această schemă de evaziune fiscală nu se limitează doar la Constanța, ci se extinde și în alte județe, precum Prahova, Cluj și Bihor. De asemenea, acuzele nu se opresc doar la faptul că autoritățile vamale ar fi direct implicate, ci și la rețelele infracționale care beneficiază de protecția statului. Multe dintre aceste rețele sunt alimentate de „firme fantomă”, care sunt folosite pentru a disimula originile produselor și a înșela autoritățile fiscale.
Evaziunea fiscală din acest sector adâncește criza fiscală a României, iar pierderile anuale cauzate de aceste activități sunt estimare la 5 miliarde de lei, sumă care ar fi putut fi utilizată pentru a sprijini economia țării și a îmbunătăți infrastructura publică.
În ceea ce privește controalele vamale, avertizorii susțin că acestea sunt, de fapt, o formalitate. „Scanarea” containerelor și camioanelor este realizată într-un mod superficial, iar procentele de verificare efectivă sunt minime – sub 2,5% din totalul mărfurilor intrate în porturi. Acest fapt ridică semne de întrebare cu privire la intențiile reale ale autorităților vamale și la eficiența acestora în combaterea evaziunii fiscale.
În mod alarmant, în unele județe, mai ales în Bihor, Cluj și Prahova, există „familii” de evazioniști, adică grupuri care lucrează în colaborare strânsă cu autoritățile vamale locale, având susținerea acestora pentru a desfășura activități ilegale. Aceste practici s-au răspândit datorită lipsei de control și a complicității oficialilor care nu au acționat pentru a stopa aceste rețele.
Evaziunea fiscală din domeniul carburanților și al produselor accizabile are un impact direct asupra economiei României. Pierderile bugetare provocate de aceste activități sunt uriașe, iar autoritățile nu par să fie capabile să controleze acest fenomen. În plus, această situație pune în pericol nu doar stabilitatea economică, ci și securitatea națională, deoarece România, prin Portul Constanța, joacă un rol strategic în furnizarea de produse către Ucraina, mai ales după criza generată de războiul din această țară.
În ciuda importanței economice și strategice ale acestei infrastructuri, autoritățile vamale au favorizat interesele unor rețele infracționale, lăsând să prospere corupția și traficul de mărfuri ilicite. Aceste practici afectează grav nu doar bugetul de stat, dar și încrederea partenerilor internaționali, care pot considera România o destinație nesigură pentru investiții din cauza lipsei de transparență și a fenomenului corupției.
Pentru a combate această evaziune fiscală masivă, avertizorii propun măsuri concrete, printre care se numără digitalizarea completă a sistemului vamal, adoptarea unui sistem mai transparent de verificare a tranzacțiilor și reformarea legislației fiscale pentru a asigura un control mai strict al activităților economice transfrontaliere.
Digitalizarea ANAF și a Autorității Vamale Române reprezintă un prim pas important în prevenirea fraudei fiscale. Acesta ar permite trasabilitatea tuturor tranzacțiilor și ar îmbunătăți eficiența controalelor, eliminând astfel „cumetriile” și rețelele de influență care favorizează evaziunea fiscală.
De asemenea, autoritățile trebuie să adopte măsuri clare pentru a preveni încălcarea legii și pentru a se asigura că agenții economici care comit fraude sunt trași la răspundere. Reforma instituțională este esențială pentru a adresa aceste probleme și pentru a restabili încrederea în sistemul fiscal și vamal din România.
Acuzațiile de corupție și evaziune fiscală din cadrul Autorității Vamale Române sunt alarmante și trebuie tratate cu seriozitate. Vămile din Constanța, Prahova, Cluj și Bihor sunt epicentre ale unei probleme sistemice care generează pierderi uriașe pentru bugetul de stat și afectează grav economia României. Măsurile de reformă propuse sunt esențiale pentru a combate aceste practici ilegale și pentru a restabili integritatea sistemului vamal și fiscal din România. Dacă autoritățile nu vor lua măsuri rapide și eficiente, fenomenul de evaziune fiscală va continua să submineze economia națională și să creeze noi vulnerabilități în fața partenerilor internaționali.
