Magistrații din întreaga țară – judecători și procurori – au decis să își suspende activitatea în semn de protest față de proiectul Guvernului care vizează reducerea pensiilor speciale la 70% din ultimul salariu net și creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, etapizat pe o perioadă de 10 ani.
Cu excepția cazurilor urgente – procese cu arestați, ordine de protecție, anchete cu impact imediat – majoritatea instanțelor și parchetelor au intrat în grevă.
Întrebarea care se ridică este: cât câștigă magistrații care protestează și ce averi au?
Iași – de la 6.000 la 22.000 de euro lunar
Judecătoarea Diana Mihaela Micu Cheptene, șefa Curții de Apel Iași, a declarat pentru anul 2023 venituri salariale de 375.000 de lei (peste 6.100 euro lunar). Are conturi de peste 521.000 lei și 45.000 euro, plasamente în titluri de stat de 400.000 lei și 58.000 euro, dar și datorii bancare de aproape 700.000 lei.
În 2022 însă, aceeași judecătoare a încasat 1,4 milioane lei, adică 22.500 de euro lunar, record absolut pentru instanțele din Moldova.
Bacău – venituri de 12.000 de euro lunar
Judecătoarea Ionela Diana Pătrașc Bălan, șefa CA Bacău, a raportat venituri de 717.000 lei în 2023, adică 12.000 euro lunar. Are conturi de peste 520.000 lei și 12.000 euro, două mașini și o casă.
Fosta șefă, acum pensionară, Loredana Lenuța Albescu, a declarat pentru 2023 un venit de 867.000 lei, echivalentul a 14.000 euro lunar, la care se adaugă o avere imobiliară impresionantă: șase terenuri, două apartamente și o casă.
Oradea – 8.500 euro pe lună
Judecătoarea Florica Roman, președinta Curții de Apel Oradea, a raportat venituri salariale de peste 500.000 lei (8.500 euro lunar).
București – venituri mai mici, dar cu active consistente
Judecătoarea Liana Arsenie, șefa Curții de Apel București, a declarat un venit lunar de 5.000 euro. Totuși, deține un apartament în Capitală și 11 terenuri în Gorj, dar și un credit bancar de 600.000 lei.
Ploiești, Constanța, Cluj și Suceava – între 5.500 și 6.700 euro lunar
-
Paul Frățilescu (CA Ploiești) – 5.500 euro/lună, plus chirii și active de peste 60.000 euro în conturi.
-
Alina Jurubiță (CA Constanța) – 5.500 euro/lună, proprietăți imobiliare la Năvodari și Argeș.
-
Dana Gîrbovan (CA Cluj) – 5.000 euro/lună, patru apartamente și două terenuri.
-
Titiana Ilieș (CA Suceava) – 6.700 euro/lună, șase terenuri și o casă.
Curtea Militară de Apel – 6.300 euro lunar
Judecătorul Valentin Bădița a declarat venituri de 6.300 euro pe lună și proprietăți consistente: patru terenuri, două case, două apartamente.
Nu doar judecătorii, ci și procurorii din cadrul Parchetului General și-au suspendat activitatea.
Procurorul general Alex Florența – peste 8.000 euro lunar
Alex Florența, procurorul general, a declarat în 2023 venituri salariale de aproape 480.000 lei (8.000 euro lunar). Soția sa, judecătoare la CSM, a raportat un venit similar. Familia deține un apartament la Sibiu și o casă de vacanță în Caraș-Severin.
Adjunctul Nicolae Solomon – 6.500 euro lunar
Adjunctul procurorului general, Nicolae Solomon, a câștigat 400.000 lei în 2023 (6.500 euro/lună). Soția lui a declarat venituri de 5.600 euro/lună. Cuplul are plasamente în titluri de stat de 186.000 euro și terenuri la Predeal.
Procurorii de execuție – venituri între 5.000 și 7.000 euro
-
Neculai Cârlescu – peste 5.000 euro lunar, plus opt terenuri și spații comerciale.
-
Maria-Magdalena Militaru, fost procuror general adjunct – aproape 7.000 euro lunar, conturi de 560.000 lei și 55.000 euro.
-
Adrian Nicolau, șeful Secției Parchetelor Militare – 6.700 euro lunar.
-
Paul Truică, procuror militar – 5.500 euro lunar.
Analiza declarațiilor de avere arată că majoritatea șefilor de instanțe și procurori generali adjuncți sunt nu doar bine plătiți, dar și proprietari ai unor averi impresionante:
-
Zeci de terenuri agricole, intravilane sau forestiere.
-
Apartamente în marile orașe (București, Iași, Cluj, Constanța).
-
Case de vacanță în stațiuni montane (Predeal, Sasca Montană).
-
Conturi bancare de sute de mii de lei și zeci de mii de euro.
-
Fonduri de pensii și plasamente în titluri de stat.
Unii au și credite bancare mari, de sute de mii de lei, ceea ce arată că veniturile consistente sunt echilibrate de datorii pe termen lung.
În timp ce pensia medie în România este de 550–600 euro, veniturile magistraților ajung la 5.000–20.000 euro lunar.
De aici și tensiunile publice: pe de o parte, magistrații invocă independența justiției și necesitatea unor pensii consistente pentru a evita corupția; pe de altă parte, opinia publică percepe aceste venituri ca fiind disproporționate față de restul populației.
Publicarea acestor venituri și averi este esențială pentru înțelegerea contextului protestelor. Deși CCR a decis în 2025 că declarațiile de avere ale magistraților nu mai sunt publice, analizele pe baza datelor din 2024 arată clar dimensiunea economică a avantajelor sistemului.
Magistrații care au declanșat greva din 2025 câștigă între 5.000 și 20.000 de euro lunar, iar averile lor includ terenuri, apartamente, case de vacanță și conturi bancare consistente.
Guvernul Bolojan propune reducerea pensiilor speciale la 70% din ultimul salariu și pensionarea la 65 de ani – măsuri care ar alinia România la standardele europene.
Disputa nu este doar una tehnică, ci și una de percepție publică: în timp ce populația suportă austeritatea, magistrații beneficiază de venituri și privilegii uriașe. Protestele lor devin astfel un test de rezistență pentru noua lege a pensiilor și pentru echitatea socială în România.
