România trece printr-o criză energetică fără precedent, în care exportă energie la prețuri simbolice, chiar și cu 1 leu pe MWh, dar este forțată să o importe la tarife astronomice, de până la 2.500 lei pe MWh.
Situația a fost confirmată public de Bogdan Ivan, ministrul Energiei, care a explicat la Antena 3 că, pe anumite intervale orare, România ajunge să plătească cel mai scump curent din Europa.
„România astăzi plătește cel mai scump curent uneori, pe anumite intervale orare, din Europa. Pe medie, în ultima săptămână, avem pe bursă o valoare de 145 euro/MWh, comparativ cu 61 euro/MWh în Franța”, a spus Bogdan Ivan.
Cea mai gravă problemă ține de paradoxul prin care România devine exportator de energie ieftină și importator de energie scumpă.
Conform ministrului, marți, România a exportat în Ungaria energie cu doar 20 de cenți/MWh (aproximativ 1 leu). În același timp, între orele de vârf, 18:00 și 22:00, importurile s-au făcut cu 1.000–2.500 lei/MWh.
„Am avut anul trecut situații extreme, cu un vârf de 27.000 lei/MWh. Toate acestea arată că România, dintr-un exportator net de energie, a devenit importator, ceea ce reprezintă o anomalie periculoasă pentru securitatea energetică”, a subliniat Ivan.
Situația de pe piața energetică românească are cauze profunde. În ultimii 10 ani, România a pierdut peste 7.000 MW de capacitate de producție pe gaz și cărbune, dar a pus în loc doar 1.200 MW.
În plus, investițiile masive în energie regenerabilă – în special panouri fotovoltaice – nu au fost dublate de infrastructură de stocare.
„Când avem soare în România, avem și în Bulgaria, Ungaria, Austria sau Grecia. Toată regiunea produce simultan, iar prețul scade. Dar în lipsa capacităților de stocare, România ajunge să vândă la prețuri ridicole ziua și să importe la prețuri uriașe seara”, a explicat ministrul Energiei.
Problema nu este doar una de producție, ci și de structură a pieței.
Alessio Menegazzo, CEO PPC România și membru în Asociația Companiilor de Utilități din Energie, a explicat că lipsa interconectărilor energetice eficiente este unul dintre motivele pentru care România are prețuri mai mari decât statele vecine.
„Nivelul de interconectări în Balcani este foarte redus. Piața românească este foarte puțin lichidă, regulile sunt depășite și nu se adaptează realităților tehnologice. Ponderea mare a regenerabilelor fără mecanisme de stocare și fără o piață modernizată creează volatilitate și, implicit, prețuri foarte mari”, a spus Menegazzo la Aspen Energy Summit 2025.
România se confruntă și cu un risc major de blackout odată cu închiderea termocentralelor pe cărbune.
Prin PNRR, România și-a asumat să închidă minele și termocentralele din Valea Jiului și de la Complexul Energetic Oltenia până la 31 decembrie 2025.
-
România: termen-limită 2025
-
Germania: termen 2040
-
Polonia: termen 2050
„România a acceptat cea mai agresivă țintă de decarbonizare din Europa. Dacă închidem termocentralele înainte de a pune în funcțiune noi capacități pe gaz, riscăm să intrăm într-un deficit energetic uriaș”, avertizează Bogdan Ivan.
Uniunea Europeană a alocat 2,6 miliarde de euro României pentru investiții în centrale pe gaz, dar licitațiile au eșuat din lipsa ofertanților. Astfel, România are doar câteva luni pentru a găsi soluții alternative.
Situația de pe piața angro are un impact direct asupra facturilor consumatorilor casnici și industriali. În lipsa unor mecanisme de plafonare sustenabile și a unor investiții reale în producție și stocare, românii plătesc uneori cele mai mari facturi din Europa.
Bogdan Ivan a recomandat populației să acceseze programele de eficiență energetică și a promis soluții de compensare temporară. Însă, fără reforme structurale, măsurile de avarie nu vor rezolva problema pe termen lung.
Criza energetică din România arată clar lipsa de strategie pe termen lung și dependența de decizii luate sub presiunea Bruxelles-ului.
-
Exportăm energie ieftină, dar importăm energie scumpă.
-
Avem regenerabile, dar nu avem stocare.
-
Am închis capacități vechi, dar nu am construit altele noi.
În lipsa unor investiții majore și rapide, România riscă să rămână captivă în cea mai scumpă piață de energie din Europa, cu riscuri de blackout și costuri uriașe pentru consumatori.
România se află în fața unei crize energetice sistemice. Exporturile ieftine, importurile scumpe, lipsa stocării și țintele de decarbonizare accelerate fac ca România să aibă cel mai scump curent din Europa.
