Vicepreședintele Curții de Conturi, Ion Mocioalcă, fost parlamentar și lider influent al PSD Caraș-Severin, a fost vizat în 2023 de un dosar de corupție instrumentat de DNA Timișoara, clasat însă cu patru zile înainte ca Parlamentul să îl voteze în funcția actuală de demnitar.
Potrivit documentelor obținute de Libertatea, clasarea a fost dispusă printr-o ordonanță emisă pe 6 octombrie 2023, iar motivul invocat de procurori a fost că „fapta nu este prevăzută de legea penală”.
Cazul are multiple ramificații, de la presiuni politice documentate în înregistrări audio, la intervenții la Ministerul Agriculturii și legături controversate între anchetatori, finii lui Mocioalcă și oameni din conducerea DNA. Totul s-a încheiat, însă, cu o soluție de clasare pe care denunțătorul a reușit să o obțină abia după un proces de peste un an, câștigat în instanță.
În februarie 2023, Marius Zarcula, pe atunci director al Direcției Agricole Caraș-Severin, a depus la DNA un denunț împotriva senatorului PSD Ion Mocioalcă și a lui Ionuț Mihai Popovici, vicepreședinte al organizației PSD Caraș-Severin.
Zarcula susținea că asupra sa s-au făcut presiuni directe pentru angajarea lui Sorin Simescu, un apropiat al partidului, pe un post la Direcția Agricolă.
„M-a sunat Mocioalcă și mi-a spus că trebuie să fac transferul. Mi-a zis că dacă nu fac ce trebuie, să uit de numele lui și de orice funcție în județ”, a declarat Zarcula pentru Rise Project, partener media al investigației.
DNA a autorizat măsuri de supraveghere tehnică pentru 60 de zile, prelungite ulterior cu încă două luni. Zarcula a fost colaborator cu identitate reală, fiind autorizat să înregistreze discuții relevante pentru anchetă.
În urma interceptărilor, procurorii au descoperit că Ion Mocioalcă a contactat direct pe Petre Daea, ministrul Agriculturii la acel moment, și pe Dumitru Jeacă, secretar general adjunct, pentru a urgenta aprobarea transferului lui Simescu.
Procurorii au extins ancheta „in rem” pentru folosirea influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite, infracțiune prevăzută de art. 13 din Legea 78/2000.
În iunie 2023, investigația părea să avanseze. Dar, la începutul toamnei, dosarul a fost transferat unui alt procuror, iar pe 6 octombrie 2023 – cu patru zile înainte de votul din Parlament prin care Mocioalcă era desemnat vicepreședinte al Curții de Conturi – DNA Timișoara a dispus clasarea cauzei.
Marius Zarcula nu a fost informat despre rezultatul anchetei, deși avea acest drept legal. Într-un demers fără precedent în România, el a dat în judecată DNA Timișoara, cerând instanței să oblige procurorii să îi comunice ordonanța de clasare.
Tribunalul Caraș-Severin i-a dat dreptate:
„Prin necomunicarea ordonanței de clasare reclamantului, deși acesta era îndreptățit, se încalcă dreptul la un proces echitabil”, se arată în hotărârea instanței, menținută definitiv de Curtea de Apel Timișoara.
După aproape un an de la clasarea dosarului, DNA a fost obligată să furnizeze documentul, care dezvăluie motivele oficiale ale închiderii anchetei.
Ordonanța de clasare, semnată de procurorul Adrian Ghimiș, fost șef al DNA Timișoara, arată că probele – inclusiv înregistrările și declarațiile martorilor – nu dovedesc existența unor acțiuni care să constituie infracțiune.
„Nu rezultă existența unor acțiuni exercitate de suspecți care să se circumscrie elementului material al infracțiunii prevăzute de art. 13 din Legea 78/2000. Invinuirile formulate sunt lipsite de fapte materiale concrete și nu sunt susținute de probe”, scrie procurorul în ordonanță.
În apărarea sa, Mocioalcă a transmis DNA un memoriu scris, negând orice implicare ilegală.
El a susținut că Zarcula „i s-a plâns” de lipsa personalului la Direcția Agricolă și că a contactat Ministerul Agriculturii doar pentru a se interesa de situație, nu pentru a exercita presiuni.
„Am perceput-o ca pe o solicitare normală. Directorii susținuți de PSD se consultau frecvent, inclusiv printr-un grup de WhatsApp numit Deconcentrații PSD”, a scris Mocioalcă în documentul trimis procurorilor.
Tot el a precizat că aceste discuții se purtau adesea la restaurantul Palace din Caransebeș, locul devenit, conform anchetei, un veritabil „cuib politic” al șefilor instituțiilor deconcentrate din județ.
Printre martorii audiați de DNA s-au numărat Silviu Hurduzeu (președintele Consiliului Județean Caraș-Severin), Ion Bejeriță (fost vicepreședinte PSD Caraș-Severin) și Ion Dragomir (prefectul județului) – toți fini ai lui Mocioalcă.
Aceștia au confirmat versiunea fostului lider PSD, declarând că Zarcula s-a plâns la întâlnirile de partid de lipsa de personal și că discuțiile despre transferuri „nu au avut caracter presant”.
Pentru denunțător, însă, aceste mărturii au părut „aranjate”, el afirmând că DNA a audiat doar persoane apropiate de Mocioalcă și a ignorat înregistrările relevante.
Investigația Rise Project a scos la iveală posibile conflicte de interese la vârful DNA.
În 2025, publicația a dezvăluit că procurorul-șef al DNA, Marius Voineag, cumpărase un apartament într-un bloc construit de Eden Capital Development, companie în care este asociat Ion Bejeriță, finul lui Mocioalcă.
Mai mult, dezvoltatorul imobiliar era reprezentat juridic de ginerele lui Mocioalcă, avocatul Laurențiu Gorun, iar fiica acestuia, Larisa Gorun, era notar în tranzacțiile firmei.
DNA a respins acuzațiile, afirmând că toate deciziile au fost „validate ierarhic și confirmate de instanță”.
După publicarea dezvăluirilor, Direcția Națională Anticorupție a transmis un punct de vedere oficial, susținând că articolul Libertatea și ancheta Rise Project „preiau informații eronate”.
„Toate soluțiile dispuse în dosar au fost întemeiate pe ansamblul probatoriu și validate de controlul ierarhic și de instanțele de judecată”, a precizat DNA.
„Activitatea procurorilor demonstrează că nicio persoană menționată în articol nu este protejată. Soluția din dosar respectă legea și principiile de imparțialitate”, a mai transmis instituția.
După ce a primit ordonanța de clasare, Marius Zarcula a contestat-o la procurorul ierarhic superior, apoi în instanță.
DNA a respins plângerea, motivând că denunțătorul nu are calitate de „persoană vătămată”, deci nu poate contesta o soluție penală.
Tribunalul Caraș-Severin a confirmat acest argument, menționând că Zarcula „nu a dovedit un interes legitim” și că „nu a suferit o vătămare personală”.
„Soluția de clasare nu produce efecte directe asupra denunțătorului, care nu are calitate procesuală”, se arată în decizia definitivă a instanței.
La doar patru zile după închiderea dosarului, pe 10 octombrie 2023, Parlamentul a votat numirea lui Ion Mocioalcă în funcția de vicepreședinte al Curții de Conturi a României – una dintre cele mai influente instituții de control financiar din stat.
Dosarul său de la DNA nu mai era activ, iar ancheta a fost considerată „finalizată”, ceea ce a permis numirea fără impedimente legale.
Pentru unii observatori, coincidența temporală ridică semne de întrebare: cum s-a putut închide un dosar complex de corupție exact înaintea unei promovări politice majore?
Clasarea „Dosarului Mocioalcă” ilustrează o problemă recurentă a sistemului judiciar românesc: lipsa de transparență în deciziile de închidere a anchetelor care vizează politicieni de rang înalt.
Deși DNA insistă că totul s-a desfășurat legal, momentul oportun al clasării și legăturile dintre actorii implicați alimentează percepția publică potrivit căreia justiția funcționează selectiv.
În final, Ion Mocioalcă este astăzi unul dintre cei mai puternici oameni din aparatul de control al României – un post obținut la doar câteva zile după ce un dosar penal care îl viza a fost stins discret, fără trimitere în judecată, fără explicații publice și fără vinovați.
