Fostul președinte Klaus Iohannis a fost executat silit de ANAF, după mai bine de un deceniu de controverse legate de celebra casă din centrul Sibiului, obținută în baza unui act de moștenire declarat nelegal.
Potrivit informațiilor obținute de G4Media și Economedia din surse oficiale ale instituției, una dintre casele familiei Iohannis va fi scoasă la licitație publică, iar fostul președinte urmează să fie dat în judecată de Statul român pentru recuperarea sumelor obținute ilegal din chirii – peste 4,7 milioane de lei.
Într-un comunicat transmis pe 3 octombrie, ANAF a confirmat că a preluat imobilul situat pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29 din Sibiu, schimbând yala locuinței după ce Klaus Iohannis a refuzat să participe la predarea spațiului.
Instituția a acționat în baza unei hotărâri definitive a Curții de Apel Brașov din 2015, care stabilea că imobilul fusese deținut nelegal de familia prezidențială și că titlul de proprietate trebuie radiat.
Conform procedurii de executare silită, imobilul urmează să fie scos la licitație publică, în vederea valorificării bunului și recuperării prejudiciului.
În paralel, Direcția Generală Juridică a Ministerului Finanțelor pregătește o acțiune civilă împotriva fostului președinte, pentru recuperarea veniturilor încasate nelegal din închirierea spațiului comercial către Raiffeisen Bank.
Casa din Bălcescu 29 a fost, timp de aproape două decenii, una dintre cele mai profitabile investiții ale familiei Iohannis.
Între 1999 și 2016, imobilul a fost închiriat băncii Raiffeisen, generând venituri de peste 260.000 de euro, bani cu care, potrivit investigațiilor Rise Project și Centrului de Investigații Media, fostul președinte a cumpărat alte trei case în Sibiu.
„Am cumpărat trei căsuțe din banii aceia”, declara Iohannis într-un interviu, în perioada în care scandalul era în plină desfășurare.
Problemele au început în 2014, când jurnaliștii de investigație au descoperit nereguli în actele de proprietate.
În noiembrie 2015, Curtea de Apel Brașov a stabilit definitiv că imobilul a fost obținut ilegal de familia Iohannis, prin intermediul unui fals moștenitor, Ioan Baștea, care revendicase în instanță mai multe proprietăți naționalizate în perioada comunistă.
Instanța a dispus anularea actului de proprietate și radierea dreptului familiei Iohannis din cartea funciară.
Totuși, deși hotărârea era executorie, Iohannis a refuzat să predea imobilul și a contestat procedurile de executare în instanță, amânând ani la rând restituirea către stat.
Conform documentelor analizate de Rise Project, imobilele din strada Nicolae Bălcescu 29 și Gheorghe Magheru 35 au aparținut soților Eliseu și Maria Ghenea, fiind naționalizate în anii ’60 de regimul comunist.
După Revoluție, un pretins descendent, Ioan Baștea, a obținut în 1999 o hotărâre prin care s-a revocat decizia de naționalizare.
Pe 1 iunie 1999, Baștea l-a împuternicit pe Klaus Iohannis, pe atunci profesor și inspector școlar, să îl reprezinte la notar. În aceeași zi, Baștea a devenit proprietar al imobilului din Bălcescu, iar apoi a vândut jumătate din casă soților Klaus și Carmen Iohannis, pentru doar 3.200 de dolari.
Tranzacția a ridicat semne de întrebare din cauza prețului derizoriu, dar și pentru că Baștea nu era moștenitor legal, după cum avea să stabilească ulterior instanța.
După ce a devenit coproprietar, Klaus Iohannis a închiriat spațiul către Raiffeisen Bank, obținând venituri substanțiale.
Potrivit notificării ANAF din august 2025, fostul președinte trebuie să returneze 4,7 milioane de lei (echivalentul actualizat al sumelor încasate), plus penalități și dobânzi.
Sumele respective vor fi recuperate prin executare silită și, ulterior, printr-o acțiune civilă ce vizează obligația de restituire a fructelor civile – adică a veniturilor obținute printr-o posesie nelegală.
„Este o chestiune de justiție patrimonială. Statul are dreptul să recupereze tot ce s-a încasat dintr-un bun care i-a aparținut”, a declarat un oficial din cadrul Ministerului Finanțelor.
Specialiștii în executări silite susțin că imobilul din centrul Sibiului ar putea fi evaluat la peste 1 milion de euro, dată fiind poziția privilegiată – pe cea mai frecventată arteră pietonală a orașului.
După publicarea anunțului de licitație, imobilul va fi disponibil pentru achiziție publică, iar prețul de pornire va fi stabilit de un evaluator independent.
Procedura ar putea dura câteva luni, iar până la finalul anului casa ar putea fi deja vândută.
Pe lângă executarea silită, Statul român pregătește o acțiune civilă distinctă pentru recuperarea sumelor obținute nelegal din chirii.
Dosarul va fi instrumentat de Ministerul Finanțelor Publice, care va reprezenta interesele Statului ca proprietar legitim al imobilului.
„Ceea ce urmează este o acțiune de drept comun pentru restituirea veniturilor. În termeni simpli, dacă ai obținut bani de pe un bun care nu-ți aparține, ești obligat să-i returnezi”, a explicat un avocat specializat în litigii imobiliare.
Contactat de jurnaliști, Klaus Iohannis nu a oferit nicio reacție publică.
În trecut, fostul președinte a declarat că a respectat „în totalitate legea” și că deciziile instanțelor trebuie interpretate corect, susținând că „nu a acționat cu rea-credință”.
Totuși, criticii îl acuză că a beneficiat de pe urma unei proprietăți obținute fraudulos și că a folosit veniturile generate pentru achiziții personale imobiliare.
Cazul Klaus Iohannis este fără precedent în istoria recentă a României.
Este pentru prima dată când un fost șef de stat este executat silit de instituțiile fiscale, în urma unei hotărâri judecătorești definitive care constată dobândirea ilegală a unei proprietăți.
Pentru mulți, acest moment este simbolic: după zece ani de mandat prezidențial, Iohannis se confruntă cu efectele unei decizii vechi, dar ignorate – un exemplu al faptului că justiția poate acționa chiar și împotriva celor mai puternici.
Execuția silită a fostului președinte Klaus Iohannis marchează o etapă importantă în raportul dintre putere, justiție și responsabilitate publică.
Deși cazul are un istoric complicat, esența lui este simplă: nimeni nu este mai presus de lege.
Statul român recuperează, în sfârșit, un imobil pierdut prin falsuri și complicități, iar banii obținuți din chirii vor trebui returnați.
Pentru Klaus Iohannis, care și-a construit imaginea pe „corectitudine” și „respect față de lege”, această situație reprezintă o lovitură de imagine devastatoare.
Iar pentru opinia publică, un avertisment clar: justiția are memorie lungă, chiar și când cei implicați au ocupat cea mai înaltă funcție în stat.
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
