România are cea mai mare evaziune din Uniunea Europeană – 30% pierdere din TVA, dar în același timp, nu există nicio sesizare oficială privind fraude vamale în Portul Constanța, cel mai mare nod comercial al țării.
Declarația aparține șefei Parchetului European (EPPO), Laura Codruța Kovesi, care a vorbit într-un interviu acordat Context.ro despre indiferența autorităților române și lipsa totală de acțiune în combaterea marilor fraude fiscale.
Potrivit Laurei Codruța Kovesi, niciun caz privind Portul Constanța – poarta de intrare a mărfurilor din afara UE – nu a fost raportat la EPPO, deși în porturile din alte state europene au fost descoperite fraude uriașe, de sute de milioane de euro.
„Nu am primit absolut nicio informație despre infracțiuni vamale. Este cel mai curat port, dacă ne luăm după rapoarte. Nu avem niciun fel de sesizare legată de Portul Constanța. Și totuși, suntem frontieră externă a Uniunii Europene”, a declarat Kovesi.
În mod ironic, Kovesi a afirmat că, statistic vorbind, Portul Constanța ar putea fi considerat „cel mai curat port din UE”, întrucât nu există nicio sesizare penală transmisă de autoritățile române către Parchetul European privind posibile infracțiuni vamale.
Această situație contrastează profund cu ceea ce se întâmplă în alte porturi europene, unde EPPO a instrumentat dosare masive de fraudă cu TVA, evaziune vamală și contrabandă, prejudiciile ajungând la miliarde de euro.
„Sunt convinsă că acest lucru se întâmplă și în România, doar că nu este raportat. Fie nu detectează, ceea ce este grav, fie nu raportează, ceea ce este la fel de grav. Concluzia este simplă: ori nu le pasă, ori nu vor să vadă”, a spus procurorul-șef european.
România se află pe primul loc în Europa la pierderi din TVA, cu un deficit estimat la 30% din încasările potențiale, adică aproximativ 9 miliarde de euro anual, conform datelor Comisiei Europene.
În pofida acestor cifre alarmante, autoritățile române au transmis doar trei sau patru sesizări către Parchetul European în ultimul an, potrivit Laurei Codruța Kovesi.
„Dacă ne uităm pe statistici, s-a făcut un salt spectaculos de 300% – de la zero sesizări la trei sau patru. Dar asta nu înseamnă mare lucru. În patru ani de activitate a EPPO, am primit foarte puține cazuri de la România privind TVA. Iar cele mai multe le-am descoperit prin informațiile obținute din alte state membre”, a explicat Kovesi.
Fosta șefă a DNA a criticat dur atitudinea autorităților române, subliniind că Parchetul European nu poate acționa fără sesizări oficiale din partea instituțiilor naționale, cum ar fi ANAF, Direcția Vamală sau Poliția Economică.
„Există două posibilități: fie nu detectează frauda – ceea ce este extrem de grav –, fie o detectează, dar nu o raportează, ceea ce e la fel de grav. Pentru mine, nu există o a treia explicație. Ceea ce se întâmplă în porturile din Italia, Grecia, Spania se întâmplă cu siguranță și în România”, a afirmat Kovesi.
Ea a mai explicat că, în cele mai multe cazuri, fraudele cu TVA descoperite de EPPO în alte state implicau companii românești, dar informațiile despre aceste firme nu au venit niciodată de la autoritățile din România, ci din investigațiile efectuate în străinătate.
Kovesi a amintit că ANAF continuă să invoce motive birocratice pentru a nu sesiza Parchetul European, deși are acces complet la toate datele financiare.
„Am auzit mereu aceeași scuză: că nu avem un prejudiciu de 10 milioane de euro. Dar nu trebuie să fie de 10 milioane. Dacă o companie are tranzacții cu firme din alte state membre, trebuie sesizat EPPO. Restul e treaba noastră. Problema este că nimeni nu vrea să vadă”, a spus Kovesi.
Procurorul-șef european a explicat că, în România, instituțiile de control se concentrează pe firme mici, „care vând pufuleți sau înghețată”, în timp ce marile rețele de evaziune cu sume de zeci de milioane de euro rămân netulburate.
Pentru a ilustra modul în care Parchetul European poate ajuta statele membre, Kovesi a oferit exemplul „Cazului Admiral”, o anchetă deschisă în Portugalia și extinsă în 14 state membre, privind o rețea de fraudă cu TVA estimată inițial la 2,2 miliarde de euro.
„Autoritățile portugheze au spus că nu există prejudiciu în Portugalia și nu pot deschide dosarul. Noi am deschis la EPPO și am dovedit că prejudiciul total era uriaș. Am sechestrat conturi, bunuri și am recuperat 80 de milioane de euro doar pentru Portugalia”, a explicat Kovesi.
În privința Portului Constanța, Kovesi a subliniat că EPPO nu a primit niciun raport, nicio sesizare și nicio informație privind infracțiuni vamale sau de corupție.
„Poate că alte parchete naționale au astfel de dosare, dar la noi nu a ajuns nimic. Este inexplicabil, având în vedere că Portul Constanța este o poartă strategică de intrare în Uniunea Europeană. Este imposibil să fie perfect curat”, a afirmat șefa EPPO.
În schimb, în porturile altor state membre, cum ar fi Grecia sau Italia, au fost descoperite grupări organizate care operau fraude transfrontaliere cu TVA și mărfuri de contrabandă, unele implicând chiar funcționari vamali corupți.
Kovesi a amintit operațiunea „Calypso”, derulată în Grecia, unde au fost găsiți 5,2 milioane de euro cash la perchezițiile unor vameși.
Procurorul-șef european a mai atras atenția asupra legislației românești care permite închiderea dosarelor de evaziune fiscală dacă prejudiciul este achitat, o prevedere ce, în opinia ei, încurajează infractorii.
„Când creezi un prejudiciu de 50 de milioane de euro și plătești înapoi doar jumătate de milion, iar a doua zi ești liber, asta nu e justiție. Statul se declară mulțumit, dar pierderea reală rămâne uriașă. E o metodă care nu combate, ci stimulează evaziunea”, a spus Kovesi.
Ea a subliniat că nivelul de detectare a fraudei în România este „foarte, foarte mic”, iar multe fapte rămân nedescoperite sau neluate în seamă.
Kovesi a explicat că Parchetul European are capacitatea de a colabora rapid și eficient între statele membre. Într-un caz din Italia, o simplă informație privind un suspect aflat în România a dus, în doar trei ore, la blocarea conturilor și confiscarea a zeci de mii de euro.
„În EPPO, procurorii se sună între ei. Informațiile pot fi obținute în câteva ore, nu în luni. Este un mecanism european care funcționează, dar doar dacă statele îl folosesc”, a explicat procurorul-șef european.
Kovesi a refuzat să comenteze direct declarațiile unui vicepremier român despre „șpaga de supraviețuire”, dar a recunoscut că mituirea funcționarilor publici pentru a evita controalele este o realitate.
„Când funcționarii care ar trebui să verifice iau mită, nu mai există control. Corupția și evaziunea sunt fenomene care se hrănesc reciproc. Nu se întâmplă doar în România, dar la noi impactul este uriaș, pentru că pierdem miliarde de euro anual”, a spus ea.
În final, Kovesi a transmis un mesaj tranșant către autoritățile române:
„Parchetul European nu poate merge în porturi, nu poate deschide containere. Noi facem investigații, dar trebuie să fim sesizați. România trebuie să decidă dacă vrea cu adevărat să lupte cu frauda. Până atunci, Portul Constanța va rămâne, pe hârtie, cel mai curat port din Uniunea Europeană.”
Sursa foto: Cristian Andrei Leonte/ Info Sud-Est
