Marius Voineag: „Am primit doar patru sesizări de la ANAF, tot anul. Mă așteptam la mai mult” | Cazul ANAF Giurgiu: ștergeri de datorii pe șpagă și replica DNA pentru Nicușor Dan

0
94

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a primit în ultimul an doar patru sesizări oficiale de la ANAF, a declarat șeful instituției, Marius Voineag, într-un interviu acordat Antena 3. „Mă așteptam la mult mai mult”, a spus procurorul-șef, explicând că instituția continuă să investigheze fapte grave de corupție, dar lipsa semnalărilor din partea autorităților fiscale reprezintă o problemă majoră.

Voineag a dat și un exemplu concret al modului în care corupția din administrația fiscală subminează sistemul de stat, povestind cazul fostului șef al Administrației Județene a Finanțelor Publice (AJFP) Giurgiu, Mihai Sebe, acuzat că ștergea datorii uriașe contra mită.

„AJF Giurgiu reușea să facă șterse datorii de zeci de milioane de lei contra mite de zeci de mii de euro. Îi învăța pe contribuabili cum să-și mute sediul fiscal ca să le poată șterge datoriile. Era o rețea care profita de funcția publică și de lipsa de control”, a declarat Marius Voineag.

Declarația șefului DNA vine pe fondul unei critici mai ample privind lipsa de implicare a ANAF și a altor structuri din Ministerul Finanțelor în semnalarea fraudelor și evaziunii fiscale.

„Am primit doar patru sesizări în tot anul. Mă așteptam la mult mai mult. Cu toate acestea, avem spețe complexe, dosare consistente, însă colaborarea instituțională trebuie să fie reală, nu formală”, a spus Voineag.

Deși România are cea mai mare rată a evaziunii fiscale din Uniunea Europeană – aproape 30% pierdere din TVA, echivalentul a peste 9 miliarde de euro anual – instituțiile statului care ar trebui să depisteze fraudele par neinteresate.

Același lucru fusese semnalat și de Laura Codruța Kovesi, șefa Parchetului European (EPPO), într-un interviu recent pentru Context.ro:

„Autorităților nu le pasă, deci nu identifică evaziunea, sau o identifică, dar nu o raportează. România este campioană la pierderi din TVA și la lipsa de reacție”, a spus Kovesi.

Cea mai recentă anchetă prezentată de Voineag evidențiază un mecanism corupt în interiorul ANAF, în care funcționari de rang înalt manipulau registrele fiscale pentru a șterge datorii ale firmelor, în schimbul unor sume importante de bani.

Procurorii DNA au documentat cum Mihai Sebe, fostul șef al Administrației Finanțelor Publice Giurgiu, le explica datornicilor cum să își mute sediul fiscal din raza județului, pentru ca el să poată ulterior anula obligațiile restante.

„Fiind șef, avea un ascendent asupra funcționarilor. Se ocupa personal de firmele care își schimbau sediul. În momentul în care translația fiscală era făcută, reușeau să șteargă datoriile. Era un sistem bine pus la punct”, a explicat șeful DNA.

În dosarul Giurgiu, anchetatorii au descoperit că datoriile șterse ilegal depășeau zeci de milioane de lei, în timp ce mita totală primită de funcționari era de ordinul zecilor de mii de euro.

Voineag a reacționat și la criticile formulate de primarul general Nicușor Dan, care declarase recent că DNA „nu a mai anchetat mari cazuri de corupție de ani de zile”.

În replică, șeful DNA a subliniat că instituția sa are în lucru dosare de mare complexitate și importanță politică, dar că nu a fost comunicată suficient activitatea publică.

„Am considerat că atenția președintelui ne ajută. După o perioadă electorală lungă, poate nu am comunicat suficient rezultatele. Dar am avut dosare consistente, cu prim-vicepreședinți de partide, miniștri, secretari de stat. Ne-am axat pe fapte, nu pe persoane”, a declarat Voineag.

Procurorul-șef a promis o transparență sporită și o strategie de comunicare mai eficientă, astfel încât opinia publică să fie mai bine informată despre activitatea DNA.

Voineag a precizat că rata achitărilor în dosarele DNA a scăzut semnificativ, ceea ce demonstrează o creștere a calității probatoriului și a anchetelor.

„Am reușit să reducem rata achitărilor de la 27% la 21%. Este un indicator important, pentru că arată că livrăm dosare solide, bazate pe probe clare. Am lucrat la calitate, nu la cantitate”, a spus procurorul-șef.

Totuși, acesta a admis că lipsa sesizărilor din partea instituțiilor statului – în special ANAF și Poliția Economică – limitează aria de acțiune a DNA în privința corupției din administrația fiscală.

Atât DNA, cât și Parchetul European au criticat pasivitatea ANAF în identificarea și raportarea fraudelor fiscale.

În România, ANAF dispune de toate instrumentele necesare pentru detectarea evaziunii – baze de date, raportări financiare și interconectare cu sistemele bancare –, dar, potrivit șefilor celor două parchete, nu folosește aceste resurse pentru a sesiza infracțiunile.

„Este inexplicabil cum într-o țară cu deficit record și cu presiune fiscală crescută nu se investighează evaziunea de mare amploare. Ori nu știu, ori nu vor să vadă”, spunea recent Kovesi.

În contrast, alte state membre UE – precum Portugalia, Italia sau Spania – colaborează constant cu EPPO și trimit sute de sesizări anual, ceea ce a dus la recuperarea unor prejudicii de ordinul miliardelor de euro.

Voineag a subliniat că DNA continuă să ancheteze corupția administrativă și economică, în special în instituțiile care gestionează bani publici, licențe sau taxe.

„Cazul de la Giurgiu este doar un exemplu. Există un sistem paralel, bazat pe influență și bani. De la ștergeri de datorii, până la contracte publice și fonduri europene. Corupția de zi cu zi e cea care produce cele mai mari pierderi”, a spus Voineag.

El a adăugat că DNA lucrează la o nouă strategie de prioritizare a dosarelor, concentrată pe prejudiciile mari și impactul social al corupției.

Întrebat despre colaborarea cu EPPO (Parchetul European), condus de Laura Codruța Kovesi, Marius Voineag a afirmat că aceasta este „corectă și funcțională”, deși există suprapuneri de competență în unele cazuri.

„Avem o colaborare instituțională solidă. EPPO are competență pe fonduri europene și TVA transfrontalier, iar DNA rămâne principalul actor în investigarea corupției interne. Ne completăm, nu ne suprapunem”, a spus Voineag.

Pentru a face față noilor tipuri de corupție – fraude digitale, spălare de bani, manipulări contabile – DNA a început să investească în specialiști financiari și IT.

„Am întărit echipele, am adus experți financiari și analizăm mai bine fluxurile de bani. Corupția s-a modernizat, s-a digitalizat. Trebuie să fim cu un pas înainte”, a subliniat procurorul-șef.

Marius Voineag a concluzionat că lipsa de reacție a ANAF și a altor autorități face ca o mare parte din corupția economică să rămână nedescoperită.

„Noi nu putem deschide dosare fără informații. Trebuie ca instituțiile care văd frauda – ANAF, Curtea de Conturi, Vamă – să o semnaleze. DNA este pregătită, dar are nevoie de cooperare reală”, a spus el.

 

Sursă: G4Media

Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: George Călin

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.