Premierul Ilie Bolojan, devenit simbolul „eficienței administrative” în România, s-a trezit prins într-un paradox. Reforma pe care o predică la București – reducerea birocrației și a aparatului bugetar – este „fentată” chiar în județul său, Bihor, unde primarii au găsit o metodă ingenioasă de a păstra toți oamenii pe statul de plată, dar în altă parte.
De fațadă, primăriile și-au redus organigramele. În realitate, angajații concediați formal au fost „relocați” în cadrul Asociației Comunelor din România (ACoR) – filiala Bihor, unde figurează drept „personal contractual” plătit pentru servicii de audit, urbanism sau administrație.
Plățile nu se mai fac sub formă de salarii, ci apar la capitolul „bunuri și servicii”, mascând astfel costurile reale cu personalul.
Rezultatul: în timp ce guvernul anunță reduceri de posturi, în Bihor, numărul real al angajaților din administrație a crescut.
Conform simulărilor publicate recent de Guvern, Bihorul este „premiantul” României la eficiență administrativă. La o reducere de 40% a organigramelor, în județ ar fi afectate doar 53 de posturi dintr-un total de peste 3.100. În scenariul de 45%, dispar doar 72 de posturi, adică 2% din total.
Pe hârtie, Bihorul pare un model. În realitate, este doar cel mai abil în a fenta sistemul. În loc de concedieri, primarii au transferat angajații la ACoR Bihor, pe posturi plătite din bugetele locale sub formă de „servicii externe”.
Asociația Comunelor din România (ACoR), filiala Bihor, a fost creată ca organizație non-profit, menită să ofere consultanță și formare profesională administrațiilor locale.
În teorie, scopul era nobil: sprijinirea primăriilor din mediul rural, lipsa de personal specializat și colaborarea între UAT-uri. În practică, ACoR Bihor a devenit un paravan pentru menținerea angajaților „restructurați”, dar și un mecanism de redistribuire a fondurilor publice în afara oricărui control.
Dacă în 2019 asociația avea doar 45 de angajați și venituri de 2 milioane de lei, în 2024 numărul a crescut la 80, iar în 2025 la 92 de angajați.
Veniturile anuale depășesc acum 7 milioane de lei, majoritatea provenind din plăți lunare făcute de primării pentru „servicii administrative”.
Cazul comunei Hidișelu de Sus este emblematic. Primarul liberal Adrian Petroi plătește lunar 63.500 de lei către ACoR Bihor. Oficial, banii sunt pentru servicii de urbanism și lucrări administrative. În realitate, reprezintă salariile a 9 angajați – muncitori, șoferi și electricieni – care continuă să lucreze pentru primărie, doar că figurează ca personal al ACoR.
„Avem un șofer, muncitori la utilaje și un electrician pentru iluminatul public. Dacă angajam firme private, ne-ar fi costat triplu. Așa, îi plătim prin ACoR și lucrăm cu oamenii noștri”, explică primarul Petroi.
Alte exemple:
-
Tulca plătește 5.700 lei/lună pentru un angajat;
-
Avram Iancu virează 36.000 lei pentru trei persoane;
-
Mădăraș – 52.500 lei pentru patru funcționari;
-
Dobrești – peste 3.000 lei pentru audit intern.
Toate sumele provin din bugetele locale și sunt raportate la categoria „bunuri și servicii”, nu „cheltuieli de personal”.
Pe hârtie, reforma e dusă la capăt. În realitate, banii publici merg tot către aceleași persoane, dar sub o altă etichetă contabilă.
-
Primăria „restructurează” posturile pentru a se încadra în cerințele guvernului.
-
Angajații sunt trecuți pe statele de plată ale ACoR, care emite lunar facturi către primărie.
-
Primăria plătește serviciile ca și cum ar apela la o firmă privată.
-
ACoR virează salariile angajaților „relocați”.
Astfel, fiecare primărie poate continua să funcționeze cu același personal, fără să fie sancționată de Guvern sau Curtea de Conturi, deoarece asociația nu intră direct sub incidența controlului instituțiilor publice.
Inițial, ACoR oferea doar servicii de audit intern, profitând de obligația legală ca fiecare primărie să fie auditată o dată la trei ani.
Ulterior, asociația a adăugat urbanismul pe listă, apoi serviciile administrative, transformându-se într-o veritabilă rețea de prestări pentru primării.
Tarifele:
-
între 1.500 și 4.000 lei/lună pentru audit;
-
alte 2.000–7.000 lei/lună pentru urbanism;
-
între 5.000 și 60.000 lei/lună pentru „servicii administrative”.
Toate acestea fără baze de calcul clare, fără criterii de cost și fără verificări externe.
„Este o portiță perfect legală, dar complet imorală. Primarii își pot păstra angajații și pot face angajări politice fără concursuri publice”, explică un expert în finanțe publice, sub protecția anonimatului.
Pe baza acestor artificii contabile, premierul Ilie Bolojan prezintă Bihorul ca model de eficiență. Însă datele reale îl contrazic.
Dacă se adaugă la cele 53 de posturi „tăiate” din organigrame și 92 de persoane angajate indirect prin ACoR, rezultă că în Bihor nu s-a redus nimic. Dimpotrivă, numărul total al angajaților a crescut.
„Practic, Bihorul nu a făcut o reformă, ci a inventat o metodă de a ocoli legea”, afirmă sociologul politic Dan Lupu, într-un comentariu pentru BIHOREANUL.
ACoR Bihor este o persoană juridică de drept privat, declarată „de utilitate publică”.
Această formulare o plasează într-o zonă gri, unde Curtea de Conturi nu are competență directă de control.
Astfel, milioane de lei din bugetele comunelor sunt transferați anual în afara sferei de audit public, fără o justificare detaliată a cheltuielilor.
„Este o gaură neagră în care se scurg fondurile publice locale. Practic, primăriile finanțează o structură care nu poate fi verificată”, avertizează economistul Claudiu Negru.
Lipsa de control a permis și alte derapaje. Printre angajații ACoR Bihor se regăsesc fostul primar al Beiușului, Adrian Domocoș, condamnat pentru abuz în serviciu și eliberat condiționat în 2021, dar și două foste subalterne ale sale – Daniela Petruț și Doina Blaga – condamnate în același dosar.
Toți trei ocupă acum posturi de auditor, adică verifică legalitatea cheltuielilor din primării.
Un paradox grotesc: oameni condamnați pentru corupție sunt plătiți din bani publici să „controleze” legalitatea altor instituții publice.
Primarii recunosc manevra, dar o justifică prin blocarea angajărilor.
„Posturile sunt înghețate. Dacă nu am apela la ACoR, primăria s-ar bloca”, spune Dorin Toma, edilul PSD din Avram Iancu.
„Am angajat pe ACoR administratorul pieței și muncitorii pentru utilaje. Nu furăm, doar ne adaptăm”, explică Florin Copos, primarul PNL din Dobrești și actual președinte al ACoR Bihor.
Întrebat câte primării folosesc acest mecanism și cât plătesc lunar, Copos a promis că va transmite o listă completă. Ulterior, nu a mai răspuns la apelurile și solicitările oficiale ale BIHOREANULUI.
Ceea ce la București e prezentat drept „modelul Bolojan” s-a transformat în „schema Bolojan” – un sistem sofisticat de mascare a cheltuielilor de personal sub forma unor „servicii administrative”.
Primarii au păstrat angajații, clientela politică e mulțumită, iar cifrele arată impecabil.
Doar contribuabilul pierde: banii săi merg într-un circuit opac, fără transparență și fără eficiență reală.
În loc să reducă birocrația, Bihorul a perfecționat arta de a o ascunde.
„Reforma administrației publice locale din Bihor este o iluzie statistică – o lecție despre cum poți păcăli guvernul, presa și electoratul în același timp”, concluzionează un raport al Centrului pentru Integritate Publică Oradea.
