România a devenit, în mai puțin de un deceniu, campioana absolută a Uniunii Europene la subvențiile politice. Nicio altă țară din blocul comunitar nu cheltuiește mai mult, raportat la PIB, pentru a finanța partidele politice.
Conform unei analize realizate pe baza datelor Eurostat, Expert Forum (EFOR) și Parlamentul European, statul român a plătit în 2024 subvenții totale de peste 70 de milioane de euro către formațiunile politice – o sumă de 5 până la 10 ori mai mare decât în țări precum Germania, Franța sau Suedia.
Această explozie a cheltuielilor publice pentru finanțarea politică își are originea într-o modificare legislativă operată în 2018, în timpul guvernării PSD, când plafonul maxim al subvențiilor a fost mutat de la 0,04% din bugetul de stat la 0,04% din PIB.
La o primă vedere, schimbarea părea doar o ajustare tehnică. În realitate, a însemnat zeci de milioane de euro în plus pentru partide – bani proveniți direct din taxele cetățenilor.
Comparativ cu alte democrații europene, România cheltuiește de departe cel mai mult pe finanțarea partidelor:
| Țara | Subvenții partide (% din PIB) | Echivalent în euro |
|---|---|---|
| 🇷🇴 România | 0,0230% | ≈ 70 milioane € |
| 🇩🇪 Germania | 0,0040% | ≈ 20 milioane € |
| 🇪🇸 Spania | 0,0034% | ≈ 17 milioane € |
| 🇫🇷 Franța | 0,0022% | ≈ 12 milioane € |
| 🇮🇹 Italia | 0,0015% | ≈ 10 milioane € |
Diferența este uriașă. România, o țară cu un PIB pe cap de locuitor de aproape patru ori mai mic decât Germania, alocă partidelor sume duble în termeni absoluți.
Deși scopul declarat al subvențiilor este „transparentizarea finanțării politice” și „reducerea dependenței de surse private”, în realitate sistemul a creat o castă politică întreținută din bani publici, care nu mai depinde de contribuțiile membrilor sau simpatizanților.
Potrivit Autorității Electorale Permanente (AEP), în anul 2024 subvențiile au fost distribuite astfel:
-
PSD – 152,9 milioane lei (≈ 30,6 milioane euro)
-
PNL – 122 milioane lei (≈ 24,4 milioane euro)
-
USR – 65 milioane lei (≈ 13 milioane euro)
-
AUR – 35,7 milioane lei (≈ 7,1 milioane euro)
-
PMP – 7 milioane lei (≈ 1,4 milioane euro)
-
Pro România – 2,9 milioane lei (≈ 0,6 milioane euro)
-
Forța Dreptei – 0,81 milioane lei (≈ 0,16 milioane euro)
Suma totală depășește 386 de milioane de lei, adică echivalentul bugetului anual al unui județ mediu din România.
În comparație, între 2015 și 2017, înainte de modificarea legii, toate partidele la un loc primeau anual sub 25 de milioane de lei.
Cu alte cuvinte, în doar șapte ani, finanțarea publică a partidelor a crescut de 15 ori.
În februarie 2018, Parlamentul, dominat de PSD, a modificat Legea nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.
Pragul maxim al subvenției a fost crescut spectaculos:
de la 0,04% din bugetul de stat la 0,04% din PIB.
Deoarece PIB-ul României este de aproape 30 de ori mai mare decât bugetul de stat alocat partidelor înainte, formula a generat sume uriașe, practic nelimitate.
În teorie, decizia urmărea să elimine finanțările oculte. În practică, partidele mari – PSD și PNL – au devenit dependente de fondurile publice și și-au construit aparate de comunicare și propagandă finanțate din aceste subvenții.
Un raport Expert Forum (EFOR) din 2024 arată că peste 60% din banii primiți de partide au fost direcționați către presă, publicitate și campanii de imagine, în special în anii electorali.
PSD și PNL au cheltuit împreună peste 80 de milioane de lei doar pentru „servicii media” – de la publicitate online până la contracte cu televiziuni și site-uri de știri.
„Finanțarea partidelor din bani publici a fost transformată într-un mecanism de influențare a presei. Multe instituții media depind acum de aceste contracte, iar libertatea editorială este compromisă”, avertizează Septimius Pârvu, expert în politici publice la EFOR.
În lipsa unor criterii clare de transparență, partidele pot justifica orice cheltuială ca „promovare” sau „informare publică”, fără detalii despre sumele plătite sau beneficiarii reali.
În majoritatea statelor UE, subvențiile publice pentru partide sunt plafonate strict, iar accesul la fonduri depinde de numărul real de membri, cotizații și activitate politică.
În Germania, partidele primesc bani proporțional cu contribuțiile membrilor – statul dublează sumele colectate din cotizații, dar nu oferă mai mult.
În Franța, fondurile publice sunt acordate exclusiv partidelor care obțin peste 1% din voturi și își publică detaliat toate cheltuielile.
În Suedia, subvențiile sunt minime și direcționate către educație civică, nu către campanii electorale.
România, în schimb, a creat un sistem fără corelare cu performanța politică. Partidele primesc bani indiferent de activitate, chiar și în anii fără alegeri, iar surplusurile pot fi reportate pentru campaniile viitoare.
Creșterea exponențială a finanțării publice a avut efecte directe asupra politicii românești:
-
Partidele nu mai depind de membri – cotizațiile reprezintă sub 2% din bugetul total al PSD și PNL.
-
Campaniile devin inegale – partidele mari domină mediatic și logistic, eliminând competiția reală.
-
Transparența dispare – sumele cheltuite pentru presă sunt greu de urmărit, iar beneficiarii finali nu sunt cunoscuți.
-
Aparatul de partid devine bugetar – mii de angajați sunt întreținuți tot din bani publici.
„Sistemul actual alimentează un cerc vicios: partidele primesc bani de la stat, folosesc acei bani pentru propagandă și, în final, câștigă alegerile care le asigură alte subvenții”, explică analistul politic Cristian Pîrvulescu.
Societatea civilă cere de ani de zile limitarea drastică a subvențiilor și publicarea contractelor prin care partidele cheltuiesc fondurile.
„Este absurd ca partidele să primească zeci de milioane de euro în timp ce spitalele nu au bani pentru medicamente, iar școlile pentru manuale. E nevoie de o plafonare la nivel european, altfel corupția politică va fi întreținută din bani publici”, a declarat reprezentanta ONG-ului Funky Citizens, Elena Calistru.
Totodată, Comisia Europeană a avertizat România, în cadrul Raportului privind Statul de Drept (Rule of Law), asupra lipsei de transparență în cheltuirea subvențiilor și a potențialelor „conflicte de interese între finanțarea publică și presa afiliată politic”.
În spatele declarațiilor oficiale, niciun partid nu are interesul real de a tăia sursa care le asigură confortul financiar.
La aproape șapte ani de la modificarea legii, România s-a transformat într-un ecosistem politic întreținut de contribuabili.
Partidele au devenit instituții bugetare cu conturi pline, dependente de fondurile publice și tot mai îndepărtate de societate.
În timp ce în alte țări europene banii publici susțin activitatea civică și pluralismul, în România aceștia alimentează mașinăriile electorale și campaniile de imagine.
Reforma reală ar însemna limitarea subvențiilor, transparență totală și condiționarea finanțării de implicarea civică și de performanța electorală.
Până atunci, rămânem cu o concluzie amară:
România nu mai are partide susținute de oameni, ci partide întreținute de stat.
