Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis, definitiv, achitarea fostului ministru al Sănătății și al Tineretului, Nicolae Bănicioiu, în dosarul de corupție în care procurorii DNA îl acuzaseră că a primit o mită de aproape 800.000 de euro pentru a interveni în favoarea unor manageri de spitale și a direcționa fonduri către unități medicale controlate de oameni de afaceri.
Decizia a fost pronunțată luni, 13 octombrie 2025, de un complet de cinci judecători ai Curții Supreme și este definitivă.
Magistrații au dispus achitarea în temeiul articolului 16 lit. b teza I din Codul de procedură penală – „fapta nu este prevăzută de legea penală”, aceeași formulare invocată în mai multe cazuri recente în care au fost achitați foști demnitari.
Achitarea fostului ministru a fost luată cu majoritate de voturi în cadrul completului de cinci judecători de la Înalta Curte.
Este a doua achitare consecutivă pentru Nicolae Bănicioiu, după cea pronunțată în octombrie 2024 în primă instanță, când completul de trei judecători a concluzionat că „nu există suficiente probe care să ateste vinovăția inculpatului”.
În comunicatul emis de ÎCCJ după pronunțarea deciziei, instanța supremă arată că:
„Pe parcursul dosarului, ambele complete de judecată au constatat că nu sunt întrunite condițiile pentru atragerea răspunderii penale, niciunul dintre judecători neoptând pentru soluția condamnării.”
Judecătorii mai subliniază că „nicio persoană nu poate fi condamnată fără probe concludente”, iar presiunea mediatică nu trebuie să influențeze actul de justiție:
„Indiferent de emoția publică, instanțele trebuie să acționeze exclusiv în limitele legii, ca o garanție a statului de drept.”
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) l-au trimis în judecată pe Nicolae Bănicioiu în decembrie 2021. Dosarul viza perioada în care acesta a fost ministru al Tineretului și Sportului (2012–2014) și ulterior al Sănătății (2014–2015), în guvernele conduse de Victor Ponta.
Potrivit rechizitoriului, Bănicioiu ar fi acceptat promisiunea a doi oameni de afaceri – martori în cauză – și ar fi primit, în numerar, peste 3,9 milioane de lei (echivalentul a circa 800.000 de euro).
Sumele ar fi provenit sub forma dividendelor fictive distribuite de două companii private care aveau contracte comerciale cu spitale publice. În schimbul banilor, fostul ministru ar fi promis că își va folosi influența asupra ministrului Sănătății de la acea vreme, Eugen Nicolăescu, pentru a menține sau numi anumiți manageri de spital loiali oamenilor de afaceri.
Printre spitalele vizate se aflau unități din București și Ilfov, unde firmele respective furnizau echipamente medicale și consumabile.
Procurorii DNA au mai arătat că Nicolae Bănicioiu ar fi fost ajutat de Cătălina Alexandra Furtună, o apropiată a acestuia, care ar fi preluat formal calitatea de asociat în firmele implicate, deși beneficiarul real al dividendelor era fostul ministru.
Furtună ar fi semnat două dispoziții de plată false, care arătau că ea ar fi primit sumele respective, în timp ce banii ajungeau, de fapt, direct la Bănicioiu.
Tot în acest dosar, anchetatorii au acuzat-o de complicitate la luare de mită și complicitate la trafic de influență.
Și ea a fost achitată în primă instanță, iar decizia definitivă a Curții Supreme o confirmă.
Fostul ministru al Sănătății a declarat pentru HotNews.ro că verdictul de achitare definitivă reprezintă „o reparație morală după ani de umilințe și suspiciuni nefondate”.
„Timp de patru ani am fost târât în anchete, pus la zid în spațiul public, deși nu exista nicio probă reală. Astăzi, justiția a confirmat ceea ce am spus din prima zi: sunt nevinovat. Din păcate, nimeni nu-mi va mai da înapoi acești ani pierduți și imaginea distrusă”, a spus Bănicioiu.
El a adăugat că nu intenționează, deocamdată, să dea statul în judecată pentru daune morale, dar nu exclude acest pas „dacă reputația sa va continua să fie afectată de acuzațiile nefondate”.
Într-un gest rar, Înalta Curte de Casație și Justiție a publicat un comunicat amplu de presă, subliniind rolul fundamental al instanțelor în protejarea statului de drept.
„Trimiterea în judecată fără existența probelor suficiente și concludente afectează grav încrederea publicului în justiție, fie în organele de urmărire penală, fie în instanțele judecătorești, mai ales în cauzele cu impact mediatic.”
Magistrații au insistat asupra faptului că emoția publică sau presiunea mediatică nu pot substitui probele:
„Judecătorii nu se pronunță în funcție de popularitate sau presiune, ci exclusiv în baza legii și a dovezilor administrate.”
Această declarație este interpretată de analiști ca un semnal indirect adresat DNA, după o serie de dosare de corupție închise prin achitare sau prescripție în ultimii ani.
Conform DNA, între decembrie 2012 și aprilie 2015, Nicolae Bănicioiu ar fi primit:
-
1.292.122 lei (dividende aferente anului 2013) – direct, în numerar;
-
1.805.942 lei (dividende aferente anului 2014) – indirect, prin interpusul Cătălina Furtună;
În total, 3,09 milioane lei, adică aproape 800.000 de euro.
Procurorii susțineau că banii reprezentau plăți pentru menținerea managerilor de spital favorabili oamenilor de afaceri care aveau contracte cu statul.
Deși acuzațiile păreau documentate, instanțele au considerat că nu există probe directe privind primirea banilor și nici un raport juridic clar între faptele descrise și infracțiunile de corupție.
Achitarea a fost pronunțată în baza articolului 16 lit. b din Codul de procedură penală – „fapta nu este prevăzută de legea penală”.
Aceasta înseamnă că, deși faptele materiale (primirea de bani, intermedierea unor influențe) au fost dovedite parțial, nu pot fi încadrate legal ca infracțiuni.
Mai exact, legislația privind traficul de influență a suferit modificări și clarificări după 2020, iar instanța a apreciat că faptele lui Bănicioiu nu întruneau condițiile cerute de legea penală în vigoare la acel moment.
Unul dintre judecători a formulat opinie separată, considerând că dosarul ar fi trebuit retrimis la DNA pentru completarea urmăririi penale, însă opinia majoritară a fost de achitare.
Nicolae Bănicioiu a fost unul dintre politicienii importanți ai Partidului Social Democrat (PSD) în perioada guvernelor Victor Ponta.
A condus Ministerul Tineretului și Sportului (2012–2014) și, ulterior, Ministerul Sănătății (2014–2015), fiind unul dintre promotorii creșterii salariilor medicilor și al programelor de modernizare a spitalelor.
După tragedia Colectiv, numele său a fost menționat în contextul gestionării crizei medicale, însă el nu a fost acuzat de fapte penale în acel caz.
În 2020, a fost exclus din PSD și s-a retras temporar din viața politică, revenind ulterior ca independent.
Dosarul DNA din 2021 i-a blocat însă complet cariera. A renunțat la orice funcție publică, iar imaginea sa a fost asociată cu corupția în sănătate – o acuzație care, la patru ani distanță, s-a dovedit nefondată.
Achitarea definitivă a lui Nicolae Bănicioiu se înscrie într-o serie de decizii favorabile foștilor demnitari anchetați pentru corupție.
În ultimii trei ani, peste 10.000 de dosare penale au fost închise în România pe motive de prescripție sau lipsă de temei legal, potrivit datelor din rapoartele Departamentului de Stat al SUA (2025).
Cazurile Dragnea, Ghiță, Tender, Voiculescu, Vlădescu sau Ana-Maria Pătru au urmat trasee similare: anchete extinse, arestări, condamnări în primă instanță – urmate de achitări sau anulări definitive.
Pentru Nicolae Bănicioiu, decizia Curții Supreme reprezintă o victorie juridică totală.
Pentru sistemul judiciar, însă, cazul ridică semne serioase despre calitatea actului de urmărire penală și standardele probatorii ale DNA.
„Am avut încredere în justiție, chiar dacă a durat ani de zile. Nu voi cere răzbunare, dar sper ca cineva să răspundă pentru abuzurile făcute”, a declarat fostul ministru.
Cu această achitare definitivă, Nicolae Bănicioiu scapă de orice răspundere penală.
Însă, pentru opinia publică, rămâne întrebarea fundamentală: este vorba despre o justiție care își corectează erorile sau despre una care nu mai are puterea să sancționeze corupția?
